Arhitectul care a împodobit Europa cu lucrările sale: Alpar Ignacz

Peste 100 de constructii impresionante din Romania, Ungaria si Germania poarta amprenta unui talentat arhitect: Alpar Ignacz. Si Gherla are privilegiul de a pastra de mai bine de o  suta de ani una dintre cladirile proiectate de Alpar: liceul „Petru Maior”, ridicat intre anii 1896-1897. Pe 17 ianuarie s-au implinit 159 de ani de la nasterea marelui arhitect.

Ignácz Alpár, născut sub numele Ignác Schöckl, pe 17 ianuarie 1855, nu a fost doar un arhitect de seama, ci si un scriitor și eseist, autor al unor eseuri notabile asupra arhitecturii europene de la începutul secolului al XX-lea.

S-a născut în cartierul Józsefváros din Pesta, ca fiu al meșterului tâmplar Matthias Schöckl și al Mariei Eisele, originară din Württemberg. Inca de mic copil, a devenit familiar cu industria constructiilor. La inceput a fost ucenic zidar, iar mai tarziu a facut studiile la Academia de Arhitectura din Berlin.

Dupa absolvire, a lucrat in birouri de arhitectura in Berlin și a efectuat călătorii de studiu în Germania, Danemarca, Suedia, Italia și Tunisia. În anul 1881 a devenit asistent la Facultatea de Arte din Budapesta, iar după scurt timp și-a deschis propria firmă de construcții.

Din mainile lui magice au iesit planurile pentru Banca Nationala a Ungariei, Bursa de Valori, Ministerul Finantelor si Ministerul de Interne, dar si numeroase alte cladiri: castele, case, scoli, cladiri militare, vile, hoteluri, teatre, in Ungaria si Germania si Romania.

In perioada dualismului (1867-1918), statul maghiar a finanţat construcţia unui şir întreg de palate, iar atelierul lui Alpár a obţinut cinci comenzi de asemenea reşedinţe pe teritoriul Transilvaniei: la Sighişoara, Târnăveni, Deva, Cluj şi Aiud. Palatul Comitatului Cluj este cea mai amplă dintre cele amintite, şi singura în Transilvania la care arhitectul a făcut apel la limbajul neo-baroc, în defavoarea limbajului neo-renaşterii, favorizat în cazul proiectelor celorlalte clădiri amintite. Programul arhitectural foarte exigent se preta la funcţia edificiului contribuind în acelaşi timp în mod semnificativ şi la îmbogăţirea imaginii urbane.

Alte lucrari monumentale: Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș, Liceul Marton Aron din Miercurea Ciuc, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara. Tot in România a construit vila Szapáry la Băile Herculane, iar Băile Felix au fost amenajate după planul de constructii al lui Alpár Ignácz. Pe lângă acestea, a mai proiectat 7 biserici, 30 de școli elementare și gimnaziale, o facultate. Dintre acestea majoritatea funcționează și în zilele noastre, iar cel mai bun exemplu este Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Alpár Ignácz s-a stins din viață în anul 1928, fiind înmormântat la Budapesta.

Liceul de Stat din Gherla

Constructia liceului gherlean a insemnat de fapt inceputul invatamantului liceal in oras. In 1894, Gimnaziul Armenesc a fost transformat în Liceu de Stat Maghiar. Contractul semnat la 23 iulie 1894 între conducerea orașului Gherla și Ministerul Instrucțiunii din Budapesta prevedea următoarele condiții:
„1. Orașul Gherla cedează pe vecie gimnaziul său armeano – catolic, respectiv îl dă în administrația și conducerea Ministerului Instrucțiunii. Ministerul se obligă a schimba gimnaziul în liceu și a-l susține pe vecie în Gherla.
2. Orașul e obligat a pune la dispoziția Ministerului în mod gratuit un teren, după plac. Cladirea nouă care se va face va fi proprietatea statului. […]. Afară de aceasta orașul va mai contribui la întreținerea liceului sau altei școli secundare instituite, în baza unei legi, în locul lui”.

Începând cu anul școlar 1897/1898 liceul de stat a fost instalat în noua clădire, construită în anii 1896-1897, dupa planurile arhitectului Alpar Ignac. Clădirea se distinge printr-o concepție arhitecturală deosebit de echilibrată, adoptând o schemă funcțională pavilionară. Planul este fragmentat în 4 părți, ușor lizibil datorită distribuirii unităților funcționale importante în cele 4 corpuri de clădire, evitându-se astfel obținerea unei volumetrii mult prea masive.

Cladirea liceului a contribuit substanțial la configurarea spațiului urban central, atât din punct de vedere al încadrării planimetrice – aflată pe o stradă ce găzduiește instituțiile importante din Gherla: Primăria, Biserica Franciscana și Catedrala Ortodoxă – cât și prin solemnitatea clădirii, obținută nu prin masivitate, ci printr-o compoziție volumetrică clasică, foarte bine adaptată contextului.

Incepand din anul 1919, unitatea de invatamant primeste numele celui mai insemnat reprezentant al Scolii Ardelene, Petru Maior.¹

liceul in 1899

 

liceul in 1908

 

liceul in 1909

 

liceul in 1916

 

liceul in 1942

 

liceul in 1960

 

liceul in 1980

liceul in 1985

 

liceul in 2014

¹ Ioan Campean s.a. – Liceul „Petru Maior” din Gherla (perioada interbelica). Director Dr. Emil Precup, Editura Galaxia Gutenberg, 2009