Câtă lume și-a făcut carte de identitate electronică la Gherla și în Cluj. Probleme la dotarea cu cititoare în instituții publice

Consiliul Județean Cluj a realizat, cu ajutorul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor, o analiză referitoare la cărțile de identitate eliberate anul trecut la nivelul județului Cluj.

În acest context, a rezultat faptul că, în cursul anului 2025, la nivelul județului au fost înregistrate 49.966 de cereri pentru eliberarea cărții electronice de identitate, din care 9.611 de cereri au fost înregistrate la nivelul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, diferența fiind înregistrată la nivelul serviciilor locale de evidență a persoanelor, după cum urmează:

• Cluj-Napoca – 19.835
• Dej – 4.178
• Gherla – 2.547
• Huedin – 1.449
• Turda – 4.392
• Câmpia Turzii – 3.349
• Florești – 4.605

De asemenea, în cursul anului 2025 la nivelul județului Cluj au fost înregistrate 1.426 cereri pentru eliberarea cărții de identitate simple din care 333 la D.J.E.P. Cluj și 1093 la serviciile locale din

• Cluj-Napoca – 358
• Dej – 128
• Gherla – 33
• Huedin – 386
• Turda – 103
• Câmpia Turzii – 31
• Florești – 54

“La Cluj ne aflăm într-un proces continuu de digitalizare a serviciilor publice, având ca obiectiv simplificarea interacțiunii cu cetățenii. Mă bucură faptul că un număr tot mai mare de clujeni au înțeles beneficiile cărții electronice de identitate și au optat pentru aceasta. De altfel, prima carte electronică din România a fost emisă în cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, locuitorii județului Cluj fiind primii care au putut beneficia de cărțile electronice de identitate gratuite”, spune Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Totodată, la nivelul Direcției Județene de Evidența a Persoanelor Cluj, instituție publică de interes județean aflată sub autoritatea Consiliului Județean, pe parcursul anului precedent au fost soluționate și un număr de 3.448 cereri pentru eliberarea cărții de identitate (model 1997) precum și 2.986 de mențiuni de reședință în actul de identitate.

De asemenea, în vederea reducerii numărului de persoane care nu dețin acte de identitate valabile, în anul 2025 au fost desfășurate activități suplimentare de către echipe din cadrul Serviciului Evidență Persoane, astfel:

• 172 de activități de deplasare cu stația mobilă în vederea preluării cererii, a documentelor și fotografiei pentru eliberarea actelor de identitate sau în vederea înscrierii vizei de reședință la persoane netransportabile din motive medicale, la instituții de ocrotire socială și la cămine de vârstnici private;
• 3 activități de deplasare cu stația mobilă la solicitarea conducerii primăriilor comunelor Ploscoș, Suatu și Tritenii de Jos.

În urma acestor acțiuni cu stația mobilă au fost puse în legalitate un număr de 930 persoane.

Probleme apărute cu cititoarele pentru noile Cărți Electronice de Identitate (CEI)

• Instituțiile publice nu au echipamentele necesare. Multe instituții (inclusiv la nivel local, ca primării sau direcții ale taxelor locale) nu au cumpărat cititoare de carduri care să permită lucrul cu CEI. Fără cititoare și software dedicat, datele stocate pe cip — cum ar fi adresa de domiciliu — nu pot fi citite. Ca urmare, cetățenii sunt adesea trimiși să obțină certificat de atestare a domiciliului sau alte documente alternative pentru a-și dovesti adresa, chiar dacă aceasta este pe CEI.
• Datele nu sunt vizibile fără cititor. Noile CEI nu mai afișează adresa de domiciliu pe față, deoarece informația se află exclusiv pe cip. Dacă instituția nu are cititor, nu vede adresa — ceea ce generează blocaje practice la ghișee.
• Software și compatibilitate. Nu este suficient doar cititorul fizic: aplicațiile software care interacționează cu modulul de cip și cu sistemele informatice ale MAI trebuie de asemenea instalate și integrate în fluxurile instituțiilor.
• Impact în sistemele altor instituții. Pe lângă simpla citire a datelor, unele sisteme — de exemplu ANAF – nu recunosc în mod corespunzător semnăturile electronice generate prin CEI sau au probleme de interoperabilitate între programe.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a clarificat că nu are competența legală de a dota instituțiile publice cu cititoare de carduri și că achiziția aparatelor și implementarea soluțiilor de citire este responsabilitatea fiecărei instituții în parte. Cu alte cuvinte, o primărie sau o direcție fiscală județeană trebuie să decidă și să cheltuiască pentru cititoare și pentru integrarea lor în sistemele sale.

Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) subliniază explicit că instituțiile publice și private trebuie să se adapteze la noile realități tehnologice, adică să achiziționeze cititoare și să își adapteze procesele, și nu să transfere obligația asupra cetățenilor.

Bine de știut pentru cetățeni

Dacă mergi la o instituție care nu are cititor compatibil, este posibil să ți se ceară documente alternative (certificat de domiciliu etc.) pentru informații pe care CEI le conține deja pe cip. Poți folosi aplicații alternative (de exemplu aplicația lansată de MAI pentru vizualizarea datelor) ca soluție temporară acolo unde este nevoie.

foto: arhiva