Ce au descoperit spionii americani la Gherla și Mintiu Gherlii, în plin Război Rece. Misterul e mare

1. Aerodromul de la Gherla (4701N-2355E) este localizat la 2100 metri nord-est de stația de cale ferată din Gherla, între calea ferată Gherla-Dej și un șir de dealuri. Calea ferată Gherla – Dej trece pe lângă latura de vest a câmpului.
2. Aerodromul are forma unui trapez, cu laturile mai lungi dinspre nord spre sud. Are 1300 metri lungime pe latura de vest și 2000 de metri pe latura de est. Are o lățime de 1100 de metri pe latura de sud și 1300 de metri pe cea de nord.
3. Trei locații antiaeriene fixe au fost construite la baza dealurilor care se întind în partea estică. În mijlocul lor este o cazemată din beton, despre care se spune că este conectată prin cablu subteran cu diverse puncte. Prima locație este la 800 metri sud-est de colțul de nord-est al aerodromului. A doua locație este la 1600 metri sud-est de același colț, a treia la 1900 metri. Locațiile nu sunt încă ocupate.
4. O stație fixă de radar se află la 300 metri est de la a treia locație antiaeriană. Echipamentul radar nu a fost încă instalat la data observării, dar 20 de soldați lucrau la asamblarea lui.
5. O clădire cu două nivele, de 35 x 35 metri, este construită în peretele dealului. Pe acoperișul drept este un turn de control, înalt de 15 metri. La nord de această clădire, pe partea estică a aerodromului, sunt construite cinci hangare în peretele dealului. Hangarul estic are o lățime de 90 de metri și se crede că mai continuă încă 150 de metri în interiorul dealului. Fiecare hangar este împărțit în trei părți din stâlpi de beton, pe care se sprijină grinde din fier. Acesta provin de la Reșița și pe ele se sprijină un acoperiș din fier-beton, care are o grosime de 50 de centimetri.
6. La nord de hangare, sunt construite în deal șase magazii. Fiecare are 10 metri lățime și încă 30 de metri sub deal. Sunt făcute din fier-beton hidroizolator.
7. Pe latura de sud a aerodromului, o unitate de barăci de 200 x 200 metri cuprinde patru barăci cu două nivele. Pe latura de vest și în partea vestică a laturii de sud a câmpului sunt 40 și încă 10 locuri de parcare pentru avioane. Fiecare loc de parcare are 25 x 25 metri.
8. Pe latura de sud a unității de barăci sunt depozitate materiale de construcție, cărămizi, piatră, țevi, foi de oțel ondulat, trei trunchiuri, plăci, o betoniera, grămezi de sape, lopeți, ciocane și scule, acoperite de prelate, dar vizibile.
9. Pista de aterizare leagă colțurile de nord-vest și sud-est ale câmpului. Aceasta are 1800 metri lungime, 50 metri lățime, un strat de beton gros de 25 cm, peste o fundație de 70 cm din pietre și macadam. Nu sunt căi secundare. O a două pistă urmează să fie construită și să fie terminată în 1956.
10. La sfârșitul lui martie 1955, o firmă din București a asamblat o antena pe turnul de control. O parte neasamblata are formă de platou concav, cu un diametru de 2 metri. O altă stație radio, încă nefuncțională, este localizată la nord-vest de punctul de referință 548 (pe hartă, mai jos). Două turnuri subțiri din oțel, înalte de 35 metri, la 60 de metri unul de celălalt, sunt conectate între ele prin cablu.
11. Aerodromul are doar reflectoare, care sunt folosite pentru iluminat în timpul activității. Nu au fost observate lumini de căutare sau lămpi pilot. La ambele capete ale pistei, lumini roșii de semnal sunt îngropate în cuburi de beton, pentru orientare la decolare și aterizare. Mai sunt lumini roșii care luminează anumite locații în dealurile de la estul câmpului.
12. Principalul depozit de combustibil se află în partea de est a aerodromului, la 200 de metri sud de colțul de nord-est. Are opt rezervare cilindrice construite în deal, la un unghi de 45 de grade. Pe panta sud-vestică de la altitudinea 548, la nord de intersecția cu drumul de la Gherla la Mintiu Gherlii, mai există un depozit subteran lat de 3,5 metri și înalt de 3,5 metri, cu o conductă principală lungă de 100 de metri și probabil trei conducte secundare, fiecare lungă de 100 de metri. Deasupra este un rezervor de apă din care conductele pot fi inundate. Scopul acestui complex este necunoscut. O cale ferată îngustă duce la conducta principala și la cele secundare. Mai există o construcție din beton, cu dimensiuni de 10 x 15 metri, la intrare. De la capătul rezervorului de deasupra, o conducta din fontă cu diametrul de 14 cm duce până la aerodrom.

LEGENDĂ

1. Pista de beton
2. Zonă parcare avioane
3. Alee de beton în fața hangarelor
4. Clădire comandament aerodrom și turn control
5. Hangare subterane
6. Depozite subterane
7. Unitate barăci
8. Locație antiaeriană
9. Semnale de decolare și aterizare
10. Linie electrică aeriană
11. Cablu electric
12. Turn-antenă din oțel
13. Stație radar fixă
14. Depozitul principal de combustibil
15. Depozit, scop necunoscut
16. Buncăr în zona barăcilor

sursă: fotocopie document CIA, 17 octombrie 1955

Se construiesc aeroporturi în Transilvania. Potrivit rapoartelor de la refugiați, în apropiere de Gherla se construiește un aeroport mare. Acesta este al treilea aeroport militar din regiunea Cluj. Unul din cele trei comandamente ale armatei române are sediul la Cluj, care cuprinde trei divizii de infanterie, 1 brigadă de artilerie (cu tunuri de 76,2 mm, mortare de 105 mm și 122 mm), 1 brigadă de apărare antiaeriană, un regiment de artilerie grea cu mortare de 152 mm, 1 regiment de artilerie antitanc, 1 regiment de artilerie și 1 regiment de asalt. Interesant este că forțele aeriene au și un regiment mixt de luptă maghiar-româno-bulgar, ale cărui unități sunt staționate la Vidin (Bulgaria), Lugoj în Banat și Kecskemét. Acest fapt arată și cât de mult comandă Uniunea Sovietică totul, în primul rând în chestiuni de relevanță militară.

ziarul Hungaria, apărut la Munchen, 20 decembrie 1955

Regimentul 2 Obuziere de Munte este staționat la Gherla. Are legătură telefonică cu un post de observație* construit recent, aflat la o altitudine de 600-700 metri, pe un deal dintre Gherla și satul Nicula. Postul se află într-o construcție din beton, cu dimensiuni de aproximativ 30 x 30 metri. Este păzit de soldați români și se crede că folosește ca punct de observație aeriană.

sursă: document CIA, 8 mai 1953

*aici probabil este vorba despre locația „Observatorul” de pe dealul de la marginea orașului, aflat la o altitudine de aproximativ 400 de metri. Dimensiunile de 30×30 metri pentru postul de observație par exagerate. Un alt punct de observație ar fi existat în apropierea antenelor de telefonie mobilă. (n.r.)

Gherla are o populație de 7.500 de locuitori, dintre care 40% români și 60% maghiari* și armeni care se pretind maghiari. Deși armenii au avut posibilitatea repatrierii în Armenia, niciunul nu a profitat de acest lucru. Există fricțiuni între maghiari și români.

Numeroși prizonieri politici sunt deținuți în clădirea uriașă a penitenciarului din Gherla. Prizonierii sunt aduși doar noaptea.

În perioada 1949-1950 au existat lupte cu partizanii în pădurile de lângă Gherla. 12 partizani au fost omorâți și alții răniți, toți erau români. Nu s-a mai auzit de atunci despre partizani în această zonă.

Există patru magazine de stat „Clujul”, care vând textile, încălțăminte, cosmetice, medicamente și altele. În 1951, șeful unui magazin de textile a fost arestat pentru că a vândut preferențial produse destinate publicului larg. A fost interogat timp de trei săptămâni, dar a fost eliberat în urma intervențiilor făcute de membri ai partidului de la Gherla, de Securitate și Miliție. S-a descoperit ulterior că șeful de magazin obișnuia să îl anunțe pe secretarul de partid Toth, pe locotenentul de miliție Debreczeni, pe șeful Securității, locotenentul Bunea și pe locotenentul de Securitate Russe despre sosirea produselor și astfel, aceste persoane puteau să le cumpere înainte să ajungă la oamenii obișnuiți.

Sunt cunoscute următoarele personalități:

• Solomon Alexandru, locotenent de Miliție la Cluj
• Toth, secretar de partid la Gherla
• Debreczeny, locotenent de Miliție
• Bunea, locotenent, șeful Securității Gherla
• Russe, locotenent de Securitate la Gherla

sursă: document CIA, 8 mai 1953

* informațiile legate de structura populației orașului sunt eronate în documentul C.I.A. și prezintă ca majoritară populația de etnie maghiară. În realitate, din statistici rezultă că în 1956, la Gherla erau 65% români și 30% maghiari. Situația nu este singulară, pentru că în alte informări ale spionilor se prezintă cifre care avantajează numeric populația de etnie maghiară, inclusiv în Cluj-Napoca. De menționat aici și o hartă cu caracter militar obținută de C.I.A. de la Turda, din 1954, pe care apar denumiri în limba maghiară, un indiciu care sugerează că sursa informațiilor obținute de americani ar putea să fi fost etnici maghiari. 

Pe 10 mai 1953, în jurul orei 0900, un tren a trecut prin stația de cale ferată Cluj, venind dinspre Oradea. Trenul avea 30 de vagoane-platformă ungurești, cu o capacitate de 50 de tone fiecare. Pe fiecare platformă se afla câte un tanc, de model necunoscut. Din inscripțiile de pe platforme este sigur că acestea erau fabricate la Miskolc, cu destinația Gherla.

Tancurile aveau câte o turelă mare și una mică, opt roți, aveau o lungime de 9-9,5 metri, erau late de 3-3,5 metri și cântăreau probabil 40-50 de tone. Turela mare avea un tun, lung, probabil de 76.2 mm, cu mitralieră, iar turela mică un tun de aproximativ 45 mm, tot cu mitralieră. Nu existau însemne pe turele. Tancurile nu păreau să fie noi.

Tresele de pe umerii soldaților care însoțeau transportul erau roșii pe margine și aveau decorații negre.

sursa: document C.I.A., 24 iulie 1953