Primarii din judet, adunati la sedinta despre referendum si listele de alegatori

Cetăţenii “de rând” care au trecut grăbiţi marti pe trotuarul din faţa Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca şi-au dat seama imediat că înăuntru e o adunare tare importantă, după cum stateau parcate pe dalele de piatră două maşini oficiale, iar poliţistul local care trece prin zonă se facea că nu le observă. Un Touareg cu numere de înmatriculare de la MAI şi-o Dacie 

mai prăpădită cu număr de Consiliu Local s-au înfipt, cu dragoste de lege, fix în faţa semnului de “parcare interzisă”, cu excepţia taximetrelor.

Un alt semn că numai personalităţi de vază vin la întâlnire e şi faptul că şefii Consiliului Judeţean, trei la număr, preşedintele Uioreanu şi vicepreşedinţii Oleleu şi Vakar, au venit separat, fiecare cu propria maşină de serviciu. Plus şoferii.

Pe scări, către Sala Europa (căci unde altundeva pot fi instruiţi primarii cum să-şi numere morţii din listele electorale permanente) urcă agale un primar de comună cu telefonul lipit de ureche: “No, pă unde ieşti? Hai că am adus şi vinarsu’ ăla de care ziceam la telefon”, zice el molcom. În sală, pe scaunele  albastre, primarii şi secretarii de municipiu aşteaptă cuminţi să le indice şefii de la pupitru cum e cu Memorandumul Guvernului, după care ar trebui să identifice ei vreo nouă categorii de cetăţeni care nu mai merită să fie pe listele electorale permanente.

Că de fapt ăsta e motivul principal al adunării, nu numirea unor noi membri în Consiliul Regional al Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, cum anunţă prefectul Gheorghe Vuşcan, care recită în microfon ca, de fapt, Prefectura doar s-a “lipit” la evenimentul Consiliului Judeţean. Şi, legal, ca să aleagă aceşti noi reprezentanţi ai judeţului, ironic, şedinţa începe cu… verificarea cvorumului, adică numărarea primarilor. Au noroc, nu e nevoie şi de data asta de un aviz al Curţii Constituţionale 

După ce aleg repede noii reprezentanţi, începe adevărata instrucţie. Prefectul Vuşcan ţine de microfon ca un staroste al nunţii cosmice dintre ordinele politice de la Bucureşti şi “realitatea din teren”. “Câţi vom identifica, vedem. Nu vrem să fie nici mulţi, nici puţini, ci doar câţi sunt în situaţia reală din comunitate”, indică el. Şi mai adaugă că sunt 12 membri în Comisia judeţeană de numărare a celor nouă categorii de interzişi. 12. Apostolii cvorumului.

Prefectul îşi împinge vocea gâtuită mai departe: “Unii dintre dumneavoastră ne-au raportat deja, sunt 43 de comunităţi care au transmis datele. Dar, de exemplu, de la Unguraş ni s-a transmis că nu se schimbă nimic în listele existente. Păi, eu zic să analizăm bine, că poate la Unguraş nu e aşa de clar. Să vedem cum facem să raportăm în deplină legalitate”. Vocea prefectului se strecoară ca un şarpe prin sală. În costumul său negru, în ultimele fracţiuni de secundă, a crescut un buldog de plenară CC a PCR, care “sfătuieşte” cu voce mieroasă, “prieteneşte şi legal”, primarii să raporteze numărul corect de eliminaţi la hectar din listele electorale permanente.

La pupitrul oficial urcă domnişoara Mihaela Şişiu, directorul executiv al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor. “Activitatea se va desfăşura de sus în jos, comună, oraş, municipiu”, spune ea. Primarii se foiesc, în sală e rumoare, şi toţi şoptesc: “Adică de jos în sus”. “De sus în jos”, îşi continuă ea actul ratat. Are dreptate, e ca-n glumele lui Toma Caragiu: e o acţiune de jos în sus după o circulară venită de sus în jos.

Niciunul dintre oficiali nu spune până la ce dată trebuia să fi murit cetăţenii, ca să prindă loc pe listele de ejectare din listele permanente. “O să mai clarificăm, ascultaţi, că vă mai spunem”, zice iar Vuşcan în microfon. Poate de frica presei care notează fiecare cuvânt, sau poate totuşi din amintirea că e reprezentantul oficial al Guvernului în teritoriu, prefectul le spune primarilor să nu numere decât morţii de până în 29 iulie. La fel şi celelalte persoane din restul de până la 9 categorii de români căutaţi să se verifice “realitatea lor din teren”.

Şi tot dintr-un impuls apolitic, precum îi e funcţia, Vuşcan le spune primarilor că nu trebuie să le fie frică de numărători, că oricum după ele se va face o suprapunere a listelor naţionale cu listele comparative… În sală, feţele par pierdute în faţa evidenţei. Şi prefectul lămureşte: “Deci noi nu operăm în liste, noi vrem să vedem dacă cetăţeanul Pop Vasile mai trăieşte, dacă are domiciliul în localitate”… Şi Vuşcan preia cauza lui Vasile Pop, cetăţeanul imaginar evocat de amicul său de familie Ioan Rus, actual demisionar din MAI pe motiv că nu vrea să-şi petreacă bătrâneţile în puşcărie.

Ca totul să fie cât mai clar pentru primarii care deja nu mai ştiu ce anume trebuie să facă, supbprefectul Mihnea Iuoraş face şi el nişte recomandări relaxate: să semneze primarii liste cu nume şi CNP-uri de oameni cu domiciliul în România, dar plecaţi peste hotare. Dragul de el, parcă doar de vreo două săptămâni îi atenţiona pe PDL-iştii clujeni că nu se pot juca cu datele personale ale cetăţenilor.

Ca dovadă că primarii au înţeles perfect ce au de făcut, ridică mâna Gavril Mihuţ, primarul din Chiueşti: “Deci, io am o persoană decedată în Montreal în 2011. Deci io cum o scot pe această persoană de pe liste?!”. Răspunsul îl lipeşte de scaun: “Dumneavoastră nu-l scoateţi de pe liste, asta o să ne spună Ministerul Afacerilor Externe, care va lucra cu noi pe partea aceasta. Atâta timp cât nu aveţi documente, nu-l scoateţi. Deci vedeţi că lucrurile s-au clarificat!”, spun oficialii de la pupitru.

În sală e cald, doamnele cu freze înfoiate îşi fac aer cu agendele. Ia microfonul Ioan Oleleu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, membru PSD. Are şi el de făcut un anunţ, desigur, fără nicio legătură cu discuţia despre mini-recensământul prefectului. “Am discutat mai mult şi o să fie o rectificare a bugetului judeţean, înainte de finalul lunii august. Vom stabili priorităţile dumneavoastră în zilele următoare, şi vreau să vă asigur de sprijinul nostru pentru primarii cu proiecte, indiferent de culoarea politică”, zice el. Aşa, din senin, fără nicio legătură cu faptul că primarii, indiferent de culoarea politică, trebuie să înceapă să cureţe din cetăţenii care împiedică realizarea cvorumului care să-l suspende pe preşedintele Băsescu.

Şedinţa se termină cu alte probleme raportate. La ieşirea din Casa de Cultură a Studenţilor, un caz tipic de prietenie transpartinică: primarul singurului oraş din judeţ, Mircea Moroşanu de la Huedin, cu primarul din Beliş, Viorel Crainic. Îşi dau mâna şi râd. Unul a venit din concediu la instrucţie. Alţi primari se împrăştie prin oraş, în căutare de cafenele, glumind. “Ce să mai numeri, că sunt toţi număraţi dinainte de referendum, io nu semnez pe nisio listă de CNP-uri, ce-or vrea ei. Da ce, io-s mai tâmpit ca Rus de la interne?!”, zice unul mai mucalit, cu ţigara în colţul gurii.

Pe trotuarul din dale de piatră, Touaregul cu numere de MAI nu s-a clintit un centimetru. În parcarea destinată exclusiv taximetriştilor, şoferii vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean aşteaptă şi ei, fiecare în maşina lui, să-şi ducă şefii înapoi la serviciu. Deci e clar, pentru orice cetăţean de rând, fie că merită sau nu să fie pe listele electorale permanente, că o foarte importantă şedinţă de importanţă naţională s-a petrecut aici.

Codruta Simina, oradecluj.ro