Cinci stații de măsurare a calității aerului din Cluj, inclusiv la Gherla, stau închise. Cum stăm cu poluarea

Reclamații despre fumul negru care apare periodic de la unele unități industriale din Gherla au apărut periodic, semn că locuitorii sunt procupați de calitatea aerului. S-au făcut și controale, s-au dat și amenzi. Poluarea nu vine doar de la acestea, ci și de la traficul rutier tot mai intens și de la încălzirea rezidențială.

Municipiul Gherla are parte de un trafic auto în creștere, în condițiile în care sunt înmatriculate peste 10.000 de mijloace de transport, de la autoturisme, motociclete, scutere, camioane, autobuze etc.

Poluanții eliberați în aer, apă și sol pot provoca probleme medicale pentru locuitori, de natură respiratorie, boli cardiovasculare și deteriorarea ecosistemelor.

Soluții pentru reducerea poluării? Dezvoltarea transportului public, promovarea surselor de energie verde, gestionarea eficientă a deșeurilor.

De ce e închisă stația de măsurare a calității aerului la Gherla

În anul 2017 a fost amplasată o stație de măsurare la Gherla, pe strada Clujului, la podul peste Someșul Mic. A fost vorba despre un proiect derulat la nivelul județului Cluj, în valoare de 6,6 milioane lei, cu 85% granturi SEE (din partea statelor Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) şi 15% bani de la bugetul de stat.

Prin proiectul respectiv s-au înființat în perioada 2015-2017 cinci noi stații, la Gherla, Dej, Cluj-Napoca, Turda și Huedin. Acestea s-au alăturat celor șase stații existente: patru la Cluj-Napoca, câte una la Jucu și la Dej.

Cele cinci stații noi au avut asigurate fonduri pentru funcționare pentru o perioadă limitată, după care trebuiau preluate de stat. În mod normal, stațiile trebuiau incluse în rețeaua națională ca să poată fi susținute, dar după ce s-au terminat fondurile norvegiene, s-a luat decizia cea mai simplă: să fie închise.

Stația de la Gherla are și în prezent toată aparatura necesară pentru a funcționa, iar după o revizie corespunzătoare, ar putea fi folosită fără probleme.

Gheorghe Crăciun, directorul executiv al Agenției Pentru Protecția Mediului Cluj, a explicat că de la Cluj s-au făcut referate la A.P.M. la București și la minister, dar că deocamdată, nu s-a rezolvat nimic. Perspectivele nu sunt prea îmbucurătoare. „Acum se face reorganizare, nu prea sunt bani, așa că șansele sunt cam mici”.

Măsurători cu laboratorul mobil: la Dej poluare mai mare decât la Gherla

Șeful A.P.M. Cluj spune că periodic se fac măsurători cu laboratorul mobil în zonele urbane din Cluj, cele mai afectate de poluare, dar și în zona rurale, dacă sunt solicitări.

foto: Direcția Județeană de Mediu Cluj

În luna ianuarie a avut loc o deplasare cu aparatura de ultimă generație la Dej, pe o perioadă de 10 zile, iar apoi, între 10-19 martie 2025, laboratorul a fost amplasat la Gherla, pe strada Clujului.

„Din datele obținute, la Gherla nu s-au înregistrat depășiri, valorile sunt în limitele admise. La Dej, în schimb, e poluare mai mare, și asta vine mai ales din cauza traficului auto extrem de la intersecția cu șoselele spre Baia Mare și Bistrița”, a precizat Gheorghe Crăciun.

Calitatea aerului, în timp real

Datele obținute de stațiile de măsurare a calității aerului din rețeaua națională sunt afișate în timp real pentru oricine, pe  platforma calitateaer.ro. Există și diverse alte platforme online, dar cele mai multe fac doar estimări.

Ultimele date arată că luni la amiază, la Cluj-Napoca AQI (air quality index) era bun (indice 1), iar la Jucu și la Dej era acceptabil (indice 2).

foto: laboratorul mobil la Dej

La Dej și la Jucu de Mijloc au fost în ultimele două zile valori mai ridicate pentru ozon (O3), un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului fotochimic”. Concentrația de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator și iritarea ochilor. Concentrații mari pot provoca reducerea funcției respiratorii. De asemenea, ozonul este responsabil de daune produse vegetației, prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

România are termen să reducă la jumătate valorile poluanților din aer, până la 1 ianuarie 2030, conform unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului.