Cum era de 1 mai pe vremuri: parade cu care alegorice la Cluj, miting, apoi lumea la iarbă verde, ștrand, cu mici și bere, la Gherla

1 mai 2025, zi liberă. Străzile sunt aproape goale, mulți au luat drumul cabanelor, ieșirilor la iarbă verde, în excursii, la rude. La magazine, stocurile de bere și mici se epuizează de la un moment la altul. Dar cum era în această zi în urmă cu 50 de ani? Și mai ales, de ce e importantă această zi pentru toată planeta?

Drepturile muncitorilor și mai ales, programul de lucru de 8 ore, au fost căpătate după mișcări muncitorești, unele chiar violente. Toate aceste câștiguri pentru oameni sunt sărbătorite, începând din anul 1889, pe 1 mai, declarată „Ziua Internațională a Muncii”.

După 1945, în România, 1 mai a devenit sărbătoare oficială, declarată zi liberă legală, cu parade în marile orașe, manifestații și festivități ale „clasei muncitoare”.

Cum era la Gherla pe 1 mai

Dacă în anii comunismului, la Cluj-Napoca se făceau parade fastuoase, în care mii de muncitori, intelectuali, copii, sportivi, defilau, cu care alegorice, prin fața tribunelor din fața Teatrului Național, la Gherla manifestările erau mai reduse.

sursa foto: photoarchive.minerva.org.ro

foto: car alegoric la Cluj-Napoca la parada din 1 mai 1969, tineri purtând secera și ciocanul

Dimineață, pe la ora 9, lumea se aduna la Gherla în parcarea din fața primăriei. Clădirea și balconul, împodobite cu drapele tricolore și ale P.C.R. Se țineau discursuri mobilizatoare, uneori erau și scurte programe artistice, iar apoi lumea lua drumul teraselor, ieșiri pe deal, cu bere și mici, pe dealul de lângă gară, cu pătura pe iarbă.

foto: Grădina de Vară (restaurantul Parc), în anii ’70 / photoarchive.minerva.org.ro (colorizat)

Între celelalte destinații mai erau terasele de la Gădina de Vară sau la Băile Băița, unde tradițional, pe 1 mai, se deschidea ștrandul. Apa era rece ca gheața, dar nu se plângea nimeni.

foto: Băile Băița, 1971

Puțini erau fericiții care aveau automobile, sau motociclete, ca să se aventureze spre destinații mai îndepărtate.

Cu prilejul zilei de 1 mai aveau loc în oraș și concursuri sportive, iar pe 2 mai, Ziua tineretului, care era tot zi liberă, urma o nouă porție de petrecut, din nou pe terase, iar seara la discotecă, la Clubul Tineretului.

Ziarele vremurilor trecute au consemnat, într-o manieră tipică epocii, detaliile acelor zile.

1969 1 Mai a însemnat şi pentru oamenii muncii din oraşul Gherla un prilej de manifestare a solidarităţii internaţionale şi adeziune la politica internă şi externă a partidului nostru.

La mitingul din Piaţa Libertăţii a luat cuvântul tovarăşul loan Oancea, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor, care vorbind despre însemnătatea zilei, a trecut în revistă şi succesele obţinute de oamenii muncii în toate sectoarele de activitate, realizările lor concretizate în noi obiective industriale, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti apărute pe harta oraşului.

După miting, locuitorii Gherlei au participat la interesante manifestări cultural-artistice şi sportive sau au căutat locurile de agrement şi petrecere la iarbă verde.

ziarul Făclia, 3 mai 1969

1971 Ca pretutindeni, ziua de 1 Mai a constituit şi pentru oraşul Gherla o explozie de sentimente sărbătoreşti. Piaţa Libertăţii a fost locul unde circa 8.000 de oameni ai muncii și-au exprimat satisfacţia şi adeziunea faţă de înţeleaptă politică a partidului, oglindită pregnant în succesele obţinute în muncă.
Mitingul a fost deschis de tovarăşul Simion Văcaru, preşedinţele Consiliului orăşenesc al sindicatelor. Despre semnificaţia zilei a vorbit tovarăşul Andrei Cristea, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul orașului.

La nivelul oraşului, producţia globală industrială a fost realizată în procent de 105,3 la sută, iar producţia marfă vândută şi încasată în procent de 113,6 la sută. Demonstranţii au raportat şi alte rezultate frumoase obţinute în producţie. În acest an, Ia mitingul oamenilor muncii s-a prezentat la demonstraţie un nou colectiv de muncă: al noii fabrici de tocuri şi calapoade.
După miting au avut loc numeroase manifestări culturale si sportive, închinate semicentenarului partidului.

Dumitru Vatău, ziarul Făclia, 2 mai 1971

NOI CLUBURI ALE TINERETULUI. Noi puncte de întâlniri ale tinerilor au fost inaugurate la Gherla şi Baia Mare.

Clubul din Gherla este dotat cu aparataj modern. Sala de spectacole va găzdui reprezentaţii teatrale, concerte, simpozioane, mese rotunde, întâlniri cu oameni de artă şi cultură (o primă întâlnire: cu scriitorii din Cluj), cu alte personalităţi de seamă ale vieţii cultural-ştiinţifice.

ziarul Scânteia tineretului, 1 mai 1971

1972În cinstea zilei de 1 Mai, în întreprinderile, şcolile şi instituţiile gherlene au avut loc în această săptămână adunări populare, la care au participat sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni, cadre didactice şi elevi. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai au vorbit tovarăşii Andrei Cristea, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul Gherlei – la Combinatul de prelucrare a lemnului; Mihai Şerban, membru al Biroului Comitetului orăşenesc de partid – la l.G.C.L.; Teofil Topan, locţiitor al secretarului Comitetului orăşenesc de partid – la cooperativele „Meseriaşul“ şi „Lemnul“; Simion Văcaru, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor – la Fabrica de mobilă; Ştefan Papp, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc – la întreprinderea „Someşul“.

ziarul Făclia, 29 aprilie 1972

Zilele de 1 şi 2 mai au prilejuit şi pentru locuitorii oraşului Gherla momente plăcute de deconectare. Pretutindeni în oraş atmosferă sărbătorească, de optimism şi bună dispoziţie. În cinstea făuritorilor de succese, au fost prezentate programe artistice. Ansamblul de cântece şi jocuri româneşti de pe lângă Casa de cultură a oferit, la sediu şi în amfiteatrul parcului de agrement 1 Mai, frumoase selecţiuni din tezaurul folclorului şi dansului românesc.

Tot în parcul 1 Mai şi Stadionul „Parc“, fanfara oraşului, care şi-a reluat activitatea după o întrerupere de 7 ani, a prezentat un frumos program, alcătuit din cele mai îndrăgite cântece patriotice, prelucrări folclorice şi valsuri.

Acestor manifestări cultural-artistice li s-au adăugat întilniri sportive pe diferite baze ale oraşului.

1 Mai 1972 a constituit un motiv de mândrie şi încredere în viitor pentru toţi locuitorii Gherlei. Toate colectivele de muncă şi-au onorat angajamentele în întrecerea socialistă. 1 Mai al acestui an a găsit noi blocuri de locuinţe in cartierul gării, noi spaţii comerciale – unele date în folosinţă chiar în ajunul sărbătorii, cum sunt o modernă unitate cu autoservire cu produse alimentare, un atelier reparaţii auto şi TV, frizerie, coafură etc., toate la parterul celui mai nou bloc din acest cartier.

2 mai – Ziua tineretului – a prilejuit o suită de manifestări, din care amintim spectacole de muzică uşoară la Clubul tineretului şi un frumos carnaval. Cele două zile de sărbătoare au constituit un preludiu al viitoarelor succese.

Dumitru Vatău, ziarul Făclia, 3 mai 1972

1973 Aproape 1 300 de elevi din şcolile şi liceele oraşului Gherla au fost prezenţi la startul crosului dedicat zilei da 1 Mai. Cupa pentru cea mal bună mobilizare a revenit Şcolii profesionale de cooperaţie, care a aliniat la start peste 500 de concurenţi. Rozalia Roman (15-16 ani), Elena Crăgut (17-18 ani), Petre Cîrje (15-16 ani), losef Silaghi (17-18 ani) şl Tudor Prisecaru (peste 18 ani) au fost învingătorii curselor.

ziarul Sportul, 28 aprilie 1973

Un soare generos a invadat de la primele ore ale lui 1 Mai străzile oraşului Gherla. Oameni, tineri şi vârstnici, populează într-o frenezie continuă cărările noi ale urbei noastre şi poartă în privirile lor limpezi semne majore ale unor permanente îndatoriri împlinite. Şi pentru ei, ca de altfel pentru întreaga Românie socialistă, 1973 este anul deplinelor certitudini al hotârârii unanime de a păşi ţara noastră cu un ceas mai devreme în rândul statelor cu o economie dezvoltată.

Pentru oamenii muncii gherleni, cincinalul înainte de termen, aşa cum spunea secretarul Comitetului orăşenesc de partid, tovarăşul Andrei Cristea, la adunarea populară dedicată sărbătorii internaţionale a oamenilor muncii – înseamnă realizarea şi depăşirea angajamentelor luate. La nivelul oraşului, producţia globală industrială s-a realizat în proporţie de 102,2 la sută, producţia marfă de 103,1 la sută, iar producţia marfă vîndută şi încasată 102.5 la sută, sarcinile de export au fost realizate şi depăşite.

Pentru cetăţenii Gherlei, în preajma zilei de 1 Mai s-au dat în folosinţă două blocuri de locuinţe cu 14 şi 40 de apartamente.

Pentru oraşul Gherla, 1973 e un an cu multiple semnificaţii. Tot în acest an se va da în folosinţă o şcoală specială pentru elevi, cu 220 locuri. (casa de copii școlari, str. Plugarilor, n.r.)

Gherlenii, în această frumoasă zi, au participat la manifestările cultural-artistice organizate de Comitetul orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă şi la finalele concursurilor de şah, tenis de masă, popice, volei şi handbal.

Dumitru Vatău, ziarul Făclia, 2 mai 1973

19741.300 de sportivi şi sportive au participat la „Crosul 1 Mai“, organizat în oraşul Gherla. Iată câştgătorii: cat. 15-16 ani: Veronica Lucaci (Şc. gen. 1) şi Grigore Gogan (Lic. Ana Ipătescu); cat. 17-19 ani ; Maria Hiticaș (Şc. gen. 1) şi Sorin Ianculescu (Lic. Petru Maior); cat. peste 19 ani; Teodor Prisăcaru (Şc. prof. de cooperaţie). Toţi aceştia vor participa la faza judeţeană Cluj, preconizată a se desfăşura pe data de 28 aprilie.

Dumitru Vatău, ziarul Sportul, 25 aprilie 1974

Ultima duminică a lui aprilie a fost una dintre cele mai frumoase. Norii s-au rărit pentru a face loc unui soare generos, ce a încălzit miile de gherleni prezenţi la multele, dar mai ales atractivele competiţii sportive şi cultural-artistice. Buni organizatori, Comitetul orăşenesc al U.T.C., în colaborare cu C.J.E.F.S., Consiliul local al sindicatelor şi Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă, au fost în măsură să asigure o zi plină de competiţii agreabile, cărora li s-a adăugat raliul judeţean al pionierilor, organizat de Consiliul judeţean al pionierilor, la care au participat 33 piloţi din municipiile Cluj, Turda, Dej şi oraşul Gherla.

Publicul a aplaudat „uniformele albastre“ care, grupate în 17 plutoane de pregătire pentru apărarea patriei, s-au întrecut în concursul „Trec detaşamentele cântând“ şi concursul de orientare turistică „Pentru patrie“. Au câştigat concursul la fete: detaşamentul 8 al Liceului „Ana Ipătescu“ şi detaşamentul 9 de băieţi al aceluiaşi liceu, iar la orientare turistică au câştigat grupele de la şcoala profesională şi Liceul „Petru Maior“.

Duminica sportivă a programat şi o întâlnire de popice între selecţionatele Dej – Gherla, atît la fete, cât și la băieţi, întâlniri adjudecate de gazde. Meciul de volei dintre C.P.L. şi E.G-C.L. a fost câştigat de prima formaţie cu 3-2, iar finala Cupei „1 Mai“ la tenis de masă și-a desemnat cîştigătorul, el fiind in această ediţie Tiberiu Şopterean.

După-amiaza zilei, în sala de spectacole a Casei orăşeneşti de cultură a fost programată, în faţa unui numeros public, finala orăşenească a concursului „Tinere talente“, care în trei etape a stabilit pe cei mai buni cântăreţi de muzică populară şi uşoară. În ordine: Maria Rusu şi László Portic, iar cel mai îndrăgit recitator de poezie patriotică şi revoluţionară este tânăra Smaranda Muntean. Laureaţilor li s-au oferit premii din partea Comitetului orăşenesc al U.T.C. şi Casei orăşeneşti de cultură, iar pentru cea mai tânără solistă, Adela Istrate, s-a oferit un premiu special. În acest spectacol-concurs şi-a prezentat „numărul“ noua formaţie de dansatori a Casei de cultură, condusă de inimosul animator Pop Pahonie.
A fost o zi plină, în care, de la mic la mare, s-au bucurat de reuşită, acţiune ce merită evidenţiată.

Dumitru Vatău, Teofil Țopan, directorul Casei orăşeneşti de cultură Gherla, ziarul Sportul, 25 aprilie 1974

Un reuşit concurs de karting. În oraşul Gherla a avut loc faza judeţeană a concursului de karting, organizat de Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor, în colaborare cu Filiala judeţeană Cluj a Automobil Clubului Român, concurs dedicat celei de-a XXV-a aniversări a Organizaţiei pionierilor din ţara noastră.

foto: concursul de karturi de la Gherla, 1974

Nu fără emoţii – atât pentru tinerii pionieri iubitori ai acestui sport, cât şi pentru spectatorii care au împânzit traseul, întrecerea celor 33 de concurenţi a oferit de-a lungul a trei ore o manifestare de înaltă sportivitate şi măiestrie. La acest concurs au participat pionierii cercurilor de karting din Cluj, Dej, Turda şi Gherla. Cei mai buni s-au dovedit a fi Mojani Alexandru, Crişan Marcel, Vonea Gheorghe din Turda, la kart tip Carpaţi, Raţiu Dan, Moldovan Andrei din Cluj şi Vlad Costel din Gherla, la kart tip Mobra. La fete, locul I a fost ocupat de Iepan Dana din Gherla, iar locul II de Zsigmond Ildikó din Cluj. Pe echipe, locul I a revenit municipiului Cluj, locul II Gherla, locul III Dej.

Dorim, în continuare, asemenea manifestaţii sportive, creând posibilitatea de a-şi arăta măiestria şi tinerii ce au depăşit vârsta pionieratului. Apreciem pozitiv activitatea Caselor Pionierilor, care au reuşit să prezinte la start modele originale de karturi, precum şi excelenta comportane în cursă a concurenţilor.

ing. Teofil Cherebețiu, colegiul de oficiali A.C.R. Cluj, ziarul Făclia, 3 mai 1974

Programul magazinelor, de 1 mai

Ca și azi, programul magazinelor se adapta zilelor de sărbătoare. Iată, de exemplu, în anul 1971, orele de funcționare.

Programul la televiziune

Televiziunea română, care avea după 1968 două canale, din care doar unul ajungea la Gherla, avea program special, mult extins față de programul obișnuit. Iar de 1 mai se auzea, invariabil „Râde iară primăvara, peste câmpuri, peste plai / Veselia umple țara, c-a venit întâi de mai!”

În anul 1971, în cele două zile de sărbătoare, 1 și 2 mai, programul începea la ora 9 dimineața și se încheia aproape de miezul nopții. Între emisiuni, multe transmisiuni sportive în direct, tenis și fotbal, dar și programe muzicale și filme.

Ce muzică se asculta în acele timpuri

Vreo melodie, mai mult sau mai puțin celebră, de muzică ușoară sau populară, se putea auzi doar pe la terasele de la restaurant, și nici acolo întotdeauna, pentru că dotarea cu aparatură de sunet lipsea aproape cu desăvârșire. La Grădina de Vară exista pe la începuturi un pick-up, iar singurul disc vinil disponibil era rulat la greu.

Unul dintre cei care au prins acele vremuri își amintește că la un moment dat, i-a reproșat responsabilului, pe nume Bojoacă, faptul că se aude aceeași muzică. „Deja știu pe de rost melodiile!”, a spus omul. Șeful localului, neimpresionat, i-a răspuns calm: „Dumneata da, restul ba!”. Și a lăsat discul să ruleze mai departe.

Pe la mijlocul anilor 70, vedetele României în materie de muzică erau, printre alții, Phoenix, Aura Urziceanu, Aurelian Andreescu, Anda Călugăreanu, Adrian Romcescu, tânăra Angela Similea.

Pe scena internațională, artiști și trupe cum azi nu prea mai sunt: Pink Floyd, Elton John, Demis Roussos, Stevie Wonder, Eric Clapton. O piesă celebră a anilor 70, Stumblin In, interpretată de Chris Norman, lider al trupei Smokie, și Suzy Quatro, se aude și azi, după aproape 50 de ani, grație unui remix extrem de reușit.