Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
David Marica, tânărul astronom amator din Fizeșu Gherlii, cunoscut pentru pasiunea sa pentru spectacolul ceresc – de la fenomene meteorologice extreme și meteoriți până la bolizii care luminează atmosfera –, a făcut în ultima perioadă un uriaș salt spre adâncurile Universului: a început să fotografieze galaxii aflate la distanțe de milioane de ani-lumină.
Privind imaginile realizate de David, este greu să nu te gândești la dimensiunile aproape imposibil de imaginat ale cosmosului. Una dintre fotografiile sale surprinde celebra galaxie Andromeda, M31, cel mai apropiat mare vecin galactic al Căii Lactee. Lumina pe care o vedem astăzi în fotografia lui David a pornit de acolo în urmă cu aproximativ 2,5 milioane de ani. Cu alte cuvinte, privind Andromeda, privim în trecutul extrem de îndepărtat al Universului.
„Pozițiile obiectelor fotografiate le cunosc pe cer, deoarece mă ocup cu astronomia de mai mulți ani, dar acest aparat, Seestar S30 Pro, merge automat pe obiect din telefon sau laptop”, explică David Marica.
Aparatul este montat pe un trepied, în modul ecuatorial, o poziționare necesară pentru astrofotografie. La latitudinea noastră, sistemul este înclinat aproximativ la 47 de grade, astfel încât să poată compensa mișcarea aparentă a cerului, provocată de rotația Pământului. Practic, în timpul fotografierii, instrumentul urmărește obiectul ceresc, mișcându-se sincronizat cu rotația planetei noastre.
Ore de expunere pentru câteva detalii din Univers
Fotografierea unei galaxii nu înseamnă o simplă apăsare pe buton. Pentru ca detaliile foarte slabe să devină vizibile, sunt necesare expuneri realizate pe parcursul mai multor ore. „Se fac expuneri ore întregi pentru a ieși în evidență detaliile din obiectele fotografiate, cu 20-60 de secunde pe cadru”, spune David.
În astrofotografie, sute sau chiar mii de astfel de cadre pot fi combinate ulterior. Procesul permite scoaterea la iveală a unor structuri pe care ochiul uman nu le poate distinge cu ușurință: nori de gaz și praf cosmic, regiuni bogate în stele, brațe spirale și alte formațiuni extrem de slab luminoase.
Prietenii lui David au apreciat imaginile, însă tânărul privește noua pasiune cu modestie. „Pentru astronomi sunt ok, este un început pentru mine în astrofotografie. Încă nu am ajuns la nivel avansat, mai durează ani probabil”, spune el, cu zâmbetul pe buze.
Andromeda, fotografia preferată
Dintre toate imaginile realizate și prelucrate până acum, David spune că fotografia sa preferată este cea a galaxiei M31 – Galaxia Andromeda. „Este foarte frumoasă și am reușit să scot niște detalii în evidență, de exemplu brațele galaxiei, cu nori mai întunecați, nucleul galaxiei, norii de stele și galaxiile satelit, M32 și M110”, povestește tânărul.
Andromeda este una dintre cele mai spectaculoase ținte pentru astronomii amatori. Este o galaxie spirală uriașă, asemănătoare, în multe privințe, cu propria noastră Cale Lactee. Se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină de Pământ, iar o singură galaxie precum Andromeda conține sute de miliarde de stele.
În jurul ei se află și galaxii mai mici, printre care M32 și M110, vizibile și în fotografia realizată de David. În termeni cosmici, toate aceste obiecte fac parte din „vecinătatea” noastră galactică, deși distanțele dintre ele sunt de ordinul milioanelor de ani-lumină.
Un an-lumină reprezintă distanța parcursă de lumină într-un an: aproximativ 9.460 de miliarde de kilometri. Așadar, cele 2,5 milioane de ani-lumină până la Andromeda înseamnă o distanță de aproximativ 24 de milioane de miliarde de kilometri.
Este o dimensiune care face ca până și distanțele din Sistemul Solar să pară mici. Luna se află, în medie, la aproximativ 384.000 de kilometri de Pământ, Soarele la aproape 150 de milioane de kilometri, iar lumina de la Soare ajunge la noi în circa opt minute. Lumina din Andromeda, în schimb, călătorește spre noi timp de 2,5 milioane de ani.
De la Liceul „Petru Maior” spre Ingineria Instalațiilor
David Marica este fost elev al Liceului „Petru Maior” din Gherla, iar în prezent este student în anul al II-lea la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. „Profesional, mă pregătesc pentru acest domeniu al ingineriei, care este interesant pentru mine. Pe partea de astronomie, profesional nu cred că pot face mare lucru în România, deci rămâne pe partea de hobby și pasiune, dar și de popularizare a astronomiei prin Cluj”, spune David.
Iar pasiunea pentru cer nu mai este doar una personală. În acest an, tânărul a început să participe la activități de popularizare a astronomiei în Cluj-Napoca, alături de Ștefan Pop-Cot.
La unul dintre cele mai mari evenimente, organizat în 24 mai, cu ocazia Zilelor Clujului, în Parcul Feroviarilor, foarte mulți oameni au avut ocazia să privească prin telescoapele astronomilor. „La ultimul eveniment mare au fost, cred, mii de persoane care s-au uitat prin telescoapele noastre”, își amintește David.
Telescoape mari și pasiunea pentru observațiile vizuale
Telescopul inteligent Seestar folosit pentru astrofotografie îi aparține colegului său de facultate, Nica Emanuel, pe care David spune că a reușit să îl atragă spre acest domeniu. Cu toate acestea, pasiunea principală a tânărului rămâne observația vizuală.
„Pasiunea mea principală rămâne pe observații vizuale, prin telescoape Dobson mari, de 200 de milimetri și peste ca diametru al oglinzii, cu focala de peste 1.200 de milimetri. Dar, mai nou, mă atrage și astrofotografia, deoarece pot prinde mai multe detalii, culori și pot împărtăși și cu alte persoane tot ce văd pe cerul nopții.”
Telescoapele Dobson de mari dimensiuni sunt printre preferatele astronomilor amatori care doresc să observe direct cerul. O oglindă de 200 de milimetri, sau chiar mai mare, poate colecta mult mai multă lumină decât ochiul uman. Astfel, devin vizibile roiuri de stele, nebuloase și galaxii care nu pot fi observate cu ochiul liber.
Astrofotografia merge însă și mai departe. Un senzor poate aduna lumină timp de minute sau ore, iar prin combinarea imaginilor pot apărea culori și structuri invizibile în timpul unei simple observații vizuale.
Fascinația pentru meteori și bolizi
Un alt domeniu al astronomiei care îl fascinează pe David este cel al meteorilor. „Îmi place să îi văd vizual, mai ales bolizii, adică meteorii care ard foarte luminos în atmosferă”, spune el.
Un bolid este un meteor deosebit de strălucitor, care poate lumina cerul pentru câteva secunde și, în unele situații, poate deveni mai luminos decât planeta Venus. Aceste spectacole sunt produse atunci când fragmente de rocă sau metal provenite din spațiul cosmic pătrund în atmosfera Pământului cu viteze uriașe.
Meteorii pot intra în atmosferă cu viteze de ordinul zecilor de kilometri pe secundă – uneori peste 70 de kilometri pe secundă –, iar frecarea și comprimarea violentă a aerului din fața lor produc lumina spectaculoasă pe care o vedem de la sol.
Pentru a surprinde aceste fenomene, David are două camere îndreptate permanent spre cer. „Am și două camere îndreptate spre cer, care mă ajută să îi surprind frumos”, spune tânărul pasionat.
pe 30 august, un mic spectacol pe cer, la Fizeșu Gherlii
De la un bolid care luminează atmosfera pentru câteva secunde până la lumina unei galaxii care a călătorit milioane de ani prin spațiu, David Marica încearcă să surprindă, cu ajutorul instrumentelor sale, fragmente dintr-un spectacol care se desfășoară în permanență deasupra noastră.
Pentru el, astronomia rămâne, deocamdată, o pasiune. Dar este o pasiune care l-a purtat deja de la Fizeșu Gherlii spre unele dintre cele mai îndepărtate locuri pe care omul le poate privi – galaxii aflate la milioane de ani-lumină, ale căror lumini ajung pe senzorul unei camere după o călătorie începută cu mult înainte ca oamenii să existe în forma în care îi cunoaștem astăzi.
Imaginile și filmările cu meteori realizate de David Marica pot fi urmărite pe canalul său de YouTube https://www.youtube.com/@davidmarica, precum și pe noul canal dedicat comunității TAPO Meteor Network din România https://www.youtube.com/@tapometeornetwork.
