De ce nu mai coboară prezidențiabilii „prin popor”. Figurile importante care au trecut pe la Gherla

Românii sunt așteptați duminică să își aleagă președintele, pentru a treia oară în ultimele șase luni. Campania electorală s-a dus mai mult în mediul online și la tv, iar cei care au așteptat ca vreun candidat să le strângă mâna, ca pe vremuri, au așteptat degeaba. 

Un obicei al campaniilor electorale din România anilor ’90 și 2000 – turneele prin țară ale candidaților la președinție – au intrat într-un con mare de umbră. Dacă în trecut era aproape obligatoriu ca un candidat să străbată țara în lung și-n lat pentru a se întâlni cu alegătorii, în ultimii ani aceste tururi electorale au devenit tot mai rare, până la dispariție. Care ar fi explicația?

De la vizite regale, princiare, la campanii electorale prezidențiale și apariții pe rețelele sociale

De-a lungul timpului, vizitele marilor conducători în popor au fost considerate evenimente ieșite din comun, în care liderii, regi, împărați sau prinți, luau cunoștință de problemele oamenilor, chiar din mijlocul lor.

Cea mai veche astfel de vizită la Gherla a fost consemnată în anul 1773, când a ajuns în oraș prințul moștenitor Iosif al II-lea, viitor împărat al Sfântului Imperiu Roman, iar mai apoi, rege al Ungariei, Croației și Boemiei.

În 1817, a poposit în așezarea de pe malul Someșului Mic Francisc I, primul împărat al Imperiului Austriac. În 1852 a venit la Gherla Franz Iosif I, Împărat al Austriei, rege al Ungariei.

În 1919, după unirea Transilvaniei cu România, un turneu prin Ardeal l-a adus la Gherla pe regele Ferdinand.

Prințul Carol a participat la Gherla, la o întrecere de tir de porumbei, la marginea orașului, în anul 1923.

„Vizita oficială a președintelui Nicolae Ceaușescu în județul…” erau titluri la ordinea zilei în ziarele din timpul comunismului.

foto: Nicolae Ceauşescu în Piaţa Libertăţii din Cluj, 30 august 1968 (sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”, cota 198/1968)

Doar în județul Cluj, Ceaușescu a făcut vizite, în calitate de secretar general al PCR, apoi și ca președinte al României, în anii 1968, 1969, 1970 (la inundații, cu vizită la Dej), 1973, 1976, 1978, 1983 (cu vizită la Gherla și Dej, foto jos) și 1987.

După revoluția din 1989, Ion Iliescu a fost primul candidat la alegerile prezidențiale care a pășit la Gherla. Iliescu a candidat pentru funcția de președinte în 1990, 1992, 1996 și 2000. A fost ales de trei ori.

În 1996 a ajuns în oraș, după o ploaie torențială, Emil Constantinescu. Viitorul președinte, candidat din partea Convenției Democratice, avea să-și aleagă un consilier prezidențial chiar de la Gherla, Dorin Marian. Constantinescu a mai fost în oraș în 1998, de Sf. Maria, când a participat la sărbătoarea de la Nicula și la sfințirea unei capele greco-catolice, pe str. 1 Decembrie 1918.

foto: Emil Constantinescu la Mănăstirea Nicula, 15 august 1998, ziarul Adevărul de Cluj

În 1996, fostul prim ministru FSN Petre Roman a candidat la cea mai înaltă funcție în stat din partea USD. A ajuns la Gherla ca naș. „Mioara şi Petre Roman au cununat, în calitate de naşi, o pereche de tineri, de 21, respectiv, 20 de ani, originari din Gherla (județul Cluj) şi Muşca (judeţul Alba). De-a lungul întregii ceremonii, Roman a fost prezentat ca viitorul preşedinte al României”, scria presa.

„Don Pedro”, cum mai era alintat Roman, s-a clasat al treilea în cursă, cu 20,5% din voturi.

foto: Petre și Mioara Roman, nași la Gherla (ziarul Cronica Română)

Un alt candidat la prezidențiale, din partea ANL, Nicolae Manolescu, a fost la Gherla în 1996.

În același an a candidat și Adrian Păunescu, din partea PSM. Acesta a vizitat Gherla în mai multe rânduri, atât ca lider al Cenaclului Flacăra (1984), cât și în scop comemorativ (2007, foto jos, în parcul mare).

În 2000 s-a oprit la Gherla, în turneu electoral, președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. Urcat pe o bancă din părculețul central, „Tribunul” a ținut atunci un discurs la portavoce. Avea să piardă finala prezidențială cu Ion Iliescu.

foto: Corneliu Vadim Tudor și Gheorghe Funar la Mănăstirea Nicula, la mormântul poetului Ioan Alexadru, decedat în 2000

Alte figuri cu aspirații prezidențiale care au bifat Gherla, în diverse împrejurări, de-a lungul timpului, au mai fost Gheorghe Funar, candidat la președinție în 1996 și 2014,  Adrian Năstase (candidat în 2004), Mircea Geoană (2008), Dan Diaconescu (candidat în 2014), Monica Macovei (2014), Marcel Ciolacu (2020, în campania pentru alegerile locale) George Simion (2022 și 2024), finalist în alegerile din 2025.

foto: Dan Diaconescu la Gherla, în campanie pentru alegerile locale, 2012

foto: Mircea Geoană, în campanie prezidențială la Gherla, 2008

foto: George Simion, în campanie pentru alegerile locale la Gherla, 2024

foto: Marcel Ciolacu la Gherla în 2020, candidat prezidențial în 2024, când s-a clasat pe locul al treilea

Victor Ponta, ca și multe alte figuri politice, a fost prezent la Mănăstirea Nicula, în august 2014.

Aceeași mănăstire a fost vizitată, în 2006, de regele Mihai.

foto: arhim. Dumitru Cobzariu

 

Noul trend: campania electorală online

Migrarea campaniilor electorale în mediul online a schimbat fundamental modul în care politicienii comunică cu electoratul. Rețelele sociale precum Facebook, Instagram sau TikTok, permit candidaților să transmită rapid mesaje către milioane de oameni, evitând costurile și complexitatea deplasărilor fizice.

„Astăzi, un mesaj video bine făcut poate avea un impact mai mare decât un discurs ținut în fața a 300 de oameni într-o sală de sport”, spun specialiștii în domeniu.

Costurile ridicate și scăderea interesului public pentru mitinguri și întâlniri directe contribuie, de asemenea, la dispariția acestor turnee. În plus, polarizarea socială și teama de incidente la evenimente publice fac ca mulți candidați să prefere apariții mai controlate.

Un alt factor al deplasărilor în teritoriu a candidaților este schimbarea strategiilor de campanie. În locul mitingurilor masive, se practică tot mai des microtargetingul – transmiterea de mesaje personalizate către grupuri restrânse de alegători, folosind date demografice și psihografice.

Astfel, imaginea clasică a candidatului care dă mâna cu oamenii în piețe sau vizitează fabrici a fost înlocuită, în cea mai mare parte, de postări programate, podcasturi și live-uri pe internet. „Întâlnirile” se mai fac doar virtual.