Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
O nouă descoperire arheologică de excepție completează tabloul trecutului roman al Gherlei. După identificarea, în această primăvară, a unei importante așezări civile romane în apropierea castrului, cercetătorii au confirmat acum existența unui drum roman necunoscut până în prezent, descoperit în zona Valea Sărată, la marginea municipiului.
Descoperirea vine la doar câteva luni după ce arheologii au scos la iveală urmele unui vicus – așezarea civilă care se dezvolta în apropierea unui castru roman. Numeroasele artefacte recuperate atunci, printre care aplice din bronz, monede și alte piese metalice, au indicat existența unui atelier specializat în confecționarea echipamentului militar, unde erau realizate fibule și diverse accesorii destinate armatei romane.
Un detaliu din teren a dus la o descoperire remarcabilă
Noul drum roman a fost identificat datorită spiritului de observație al unui pasionat care a parcurs zona și care a remarcat în Valea Sărată o ridicătură de teren cu profil caracteristic drumurilor construite de romani. După obținerea tuturor autorizațiilor necesare, arheologul dr. Matyas Jozsef, manager al Centrului Muzeal de Istorie Gherla, împreună cu un grup de voluntari – foști studenți ai Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – au început cercetările arheologice.
Săpăturile efectuate la sfârșitul lunii iulie au confirmat fără echivoc ipoteza inițială. Sub stratul de pământ a apărut un impresionant drum pavat cu piatră, perfect conservat pe porțiunea cercetată.
Un drum construit după standardele inginerești romane
Drumul descoperit are o lățime de aproximativ 5,70 metri, dimensiune considerabilă pentru epoca romană și mult peste cea a unui drum secundar. Acest aspect îi determină pe specialiști să creadă că era vorba despre o arteră principală de circulație, posibil suficient de lată pentru deplasarea simultană a vehiculelor pe două benzi.
Construcția respectă în totalitate principiile inginerești romane. Axul drumului este ușor înălțat, pentru a permite scurgerea eficientă a apei spre margini. De o parte și de alta există borduri din piatră, menite să stabilizeze structura drumului, precum și rigole pentru evacuarea apei pluviale. Împreună cu aceste șanțuri laterale, ansamblul atinge o lățime totală de aproximativ 6,5 metri.
Calitatea execuției demonstrează nivelul impresionant al ingineriei romane, multe dintre principiile utilizate acum aproape două milenii fiind aplicate și în construcția drumurilor moderne.
Un posibil drum al sării
Primele concluzii ale cercetătorilor indică faptul că drumul era folosit pentru transportul sării, una dintre cele mai importante resurse strategice ale provinciei romane Dacia. Exploatările de sare reprezentau o sursă majoră de venit pentru Imperiul Roman, iar existența unor căi de comunicație solide era esențială pentru transportul rapid al acestei resurse către garnizoanele militare și marile centre administrative.
În ceea ce privește traseul drumului, arheologii analizează în prezent două variante.
Prima ipoteză este că drumul pornea din zona castrului roman de la Gherla, urca dealul, cobora prin zona Sărătura și continua pe partea dreaptă a Lacului Știucii, spre localitatea Sic și minele de sare.
O a doua variantă presupune o legătură spre Dej, pe la baza dealului, în direcția Nicula. Această rută este considerată de cercetători chiar mai plauzibilă, întrucât evita urcușul dificil peste deal și oferea un traseu mai ușor pentru convoaiele încărcate.
Al doilea drum roman cunoscut care trece prin Gherla
Noua descoperire reprezintă cel de-al doilea drum roman identificat pe teritoriul municipiului Gherla.
Primul este cunoscut de mai mult timp și se suprapune cu actuala variantă ocolitoare a municipiului. Acesta făcea legătura între Napoca (actualul Cluj-Napoca) și Porolissum, importantul centru militar și administrativ roman situat în apropierea localității Moigrad, în județul Sălaj.
Existența unui al doilea drum demonstrează că zona Gherlei avea o importanță strategică mult mai mare decât se credea până acum, fiind un veritabil nod de comunicații în nordul provinciei romane Dacia.
Drumul roman devine decor pentru un documentar istoric
Importanța descoperirii a depășit deja sfera cercetării arheologice. Zona autentică în care drumul este vizibil a fost aleasă drept decor pentru filmarea unui documentar istoric dedicat perioadei romane.
În timpul filmărilor sunt recreate chiar momentele construirii drumului, oferind publicului o imagine cât mai fidelă asupra tehnicilor folosite de inginerii și soldații romani acum aproape două milenii.
La realizarea documentarului participă membrii Asociației Terra Dacica Aeterna, cea mai cunoscută trupă de reenactment istoric dedicată Antichității din România, recunoscută pentru reconstituirile sale riguroase și echipamentele realizate după modele istorice.
Documentarul urmează să fie prezentat publicului la sfârșitul lunii august, în cadrul Festivalului Armenopolis.
Rețeaua de drumuri a Imperiului Roman reprezintă una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Antichității. Începând cu secolul al III-lea î.Hr. și până în perioada de maximă extindere a imperiului, romanii au construit peste 400.000 de kilometri de drumuri, dintre care aproximativ 80.000 de kilometri erau pavați cu piatră.
Aceste căi de comunicație aveau în primul rând un rol militar, permițând deplasarea rapidă a legiunilor și aprovizionarea garnizoanelor. În același timp, ele susțineau comerțul, administrarea provinciilor, circulația mărfurilor, a informațiilor și a serviciului poștal imperial.
Drumurile romane au contribuit decisiv la dezvoltarea economică și la integrarea provinciilor în structurile imperiului, fiind una dintre principalele dovezi ale organizării și capacității administrative extraordinare a Romei. Multe dintre traseele lor au rămas în uz timp de secole și au stat la baza unor drumuri moderne existente și astăzi.
