Gherla, în topul orașelor din România la guvernare electronică: locul 8 la nivel național

Municipiul Gherla se află printre cele mai bine clasate orașe din România în ceea ce privește guvernarea electronică, potrivit celei mai recente ediții a Indexului Guvernării Electronice realizat de FSPAC-UBB. Gherla ocupă locul 8 la nivel național, cu un scor de 76,9 puncte din 100, într-un clasament dominat de Cluj-Napoca, Timișoara și Oradea.

Indexul evaluează nivelul de digitalizare a administrațiilor locale din cele 325 de orașe și municipii din România, pe baza a 46 de indicatori grupați în cinci domenii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare.

Rezultatul Gherlei este cu atât mai relevant cu cât media națională este de 49,3 puncte, în scădere cu 2,74 puncte față de ediția din 2023. Cu alte cuvinte, într-un peisaj în care progresul digital al administrațiilor locale nu este unul constant, Gherla reușește să se mențină în partea superioară a clasamentului.

Un loc 8 care spune ceva despre administrația locală

Indexul arată o realitate mai puțin optimistă la nivel național: doar 67 de orașe, adică aproximativ 21% dintre municipalități, s-au îmbunătățit în ambele perioade analizate. Pentru majoritatea administrațiilor locale, digitalizarea a avut mai degrabă forma unui „puls” decât a unui progres continuu.

În acest context, poziționarea Gherlei pe locul 8 este importantă. Scorul de 76,9 puncte o plasează înaintea unor municipii mari precum Iași și în imediata apropiere a unor centre urbane precum Câmpulung Moldovenesc, Bistrița sau Brașov.

Evaluarea FSPAC-UBB nu măsoară însă doar existența unui site sau numărul de informații publicate. Sunt analizate lucruri care contează direct pentru cetățean: cât de ușor poate găsi o informație, dacă poate realiza o operațiune fără să ajungă la ghișeu, dacă există instrumente de comunicare și participare și cât de bine sunt protejate datele utilizatorilor.

Gherla24 – de la informare la servicii online

Unul dintre proiectele care contribuie la această transformare digitală este platforma Gherla24 Servicii Online, dezvoltată în cadrul proiectului „Simplificarea procedurilor administrative la nivelul municipiului Gherla”, cofinanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, cod SMIS 136177/SIPOCA 819.

Platforma a fost concepută pentru a permite transmiterea online a sesizărilor privind problemele din domeniul public și este disponibilă atât prin intermediul unui browser, cât și prin aplicație pentru dispozitive mobile.

Proiectul nu s-a limitat la o aplicație pentru cetățeni. Municipiul Gherla a achiziționat un sistem informatic integrat pentru simplificarea procedurilor administrative, în valoare contractată de aproximativ 1,99 milioane de lei, potrivit datelor aferente achiziției publice.

Direcția este continuată printr-un al doilea proiect, intitulat „Continuarea simplificării procedurilor administrative la nivelul Municipiului Gherla”, pentru care documentele administrației locale prevăd un sistem informatic integrat de tip front-office și back-office.

Practic, miza este trecerea de la simpla prezență a administrației pe internet la posibilitatea ca o parte tot mai mare din relația dintre cetățean și primărie să se desfășoare digital.

Taxe, parcări și amenzi, plătite online

Un pas concret în această direcție a fost făcut la începutul anului 2024. Din 8 ianuarie 2024, locuitorii municipiului Gherla au putut utiliza aplicația Gherla 24 pentru plata impozitelor și taxelor locale, a abonamentelor de parcare și a amenzilor. Aplicația folosește contul creat în platforma de servicii electronice a municipalității, ceea ce permite accesarea situației fiscale și efectuarea plăților online.

Este genul de serviciu care transformă digitalizarea dintr-un concept administrativ într-un lucru foarte concret pentru locuitori: mai puține drumuri la primărie și posibilitatea de a rezolva anumite obligații administrative de pe telefon sau calculator.

Tot în zona serviciilor digitale se află și programările online pentru Urbanism, unde cetățenii pot selecta data și ora pentru interacțiunea cu serviciul de specialitate. Sistemul permite inclusiv transmiterea unor informații despre documentațiile și problemele pentru care este solicitată programarea.

Există, de asemenea, sisteme de programare online pentru audiențele la primar și viceprimar.

Digitalizarea nu înseamnă doar plata taxelor

Un aspect interesant al experienței Gherlei este că digitalizarea a fost legată și de participarea cetățenilor.

În 2022, municipalitatea a derulat un proces de bugetare participativă, în care cetățenii au putut propune și vota proiecte pentru oraș. Printre domeniile eligibile s-a aflat explicit și digitalizarea. Bugetul total alocat procesului a fost de 300.000 de lei, iar valoarea maximă pentru un proiect a fost de 100.000 de lei.

Acest element este relevant în raport cu rezultatele indexului UBB, deoarece una dintre cele cinci componente analizate este tocmai participarea. Nu este suficient ca primăria să ofere informații și formulare online; guvernarea electronică presupune și crearea unor mecanisme prin care cetățenii pot interacționa cu administrația și pot influența deciziile locale.

De la administrație digitală la competențe digitale

Eforturile de digitalizare nu se opresc însă la serviciile primăriei. În 2025, Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria Municipiului Gherla, a lansat proiectul „CAD_MR – Competențe Aplicate Digitale pentru angajații din regiunea Nord-Vest”.

Proiectul, cofinanțat prin Fondul Social European, urmărește dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților din întreprinderi locale, inclusiv din domenii precum producția de mobilă, construcțiile și alimentația publică.

Este o componentă importantă, pentru că digitalizarea unei comunități nu depinde doar de existența unor platforme. Pentru ca serviciile online să fie folosite, oamenii trebuie să aibă și competențele necesare pentru a le utiliza.

Gherla, un exemplu într-o Românie care încă își caută ritmul digital

Datele Indexului Guvernării Electronice arată că digitalizarea administrației locale din România este departe de a fi un proces liniar. Media națională a coborât la 49,3 puncte, iar majoritatea orașelor nu au reușit să mențină un progres constant în cei șase ani analizați.

Cea mai mare creștere la nivel național a fost înregistrată în zona securității și confidențialității, pe fondul unor cerințe care au devenit practic obligatorii, precum utilizarea HTTPS sau respectarea regulilor privind protecția datelor. Serviciile online au cunoscut, la rândul lor, o creștere importantă, susținută inclusiv de platforme precum Ghișeul.ro și de soluțiile informatice oferite administrațiilor locale.

În schimb, participarea cetățenilor și calitatea conținutului au înregistrat regres față de vârful atins în 2023. Explicația cercetătorilor este că, acolo unde există obligații și sancțiuni clare, administrațiile au un stimulent puternic să se conformeze. În schimb, instrumentele participative, care sunt în mare măsură opționale, ajung mai ușor să fie lăsate pe plan secund.

În acest peisaj, locul 8 ocupat de Gherla, cu 76,9 puncte, este un rezultat care merită remarcat. El vine după mai mulți ani în care administrația locală a investit în simplificarea procedurilor, sisteme informatice, servicii electronice, aplicații pentru cetățeni și mecanisme de interacțiune online.

Provocarea pentru perioada următoare este ca această poziție să nu rămână doar o fotografie de moment. Chiar cercetarea FSPAC-UBB arată că succesul digital al administrațiilor locale este fragil: doar aproximativ unul din cinci orașe a reușit să se îmbunătățească în mod constant.

Pentru Gherla, locul 8 în clasamentul național poate fi, astfel, nu doar o confirmare a pașilor făcuți până acum, ci și un punct de plecare. Digitalizarea adevărată începe atunci când serviciile online devin mai simple, mai rapide și mai utile pentru cetățean decât drumul la ghișeu.

foto: ilustrativă