Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
În fiecare an, de sărbătoarea Înălțării Domnului, România își pleacă fruntea în fața celor care au căzut pe câmpurile de luptă. Odată cu trecerea timpului, numele și faptele eroilor neamului par să se piardă în uitare, rămânând doar în memoria familiilor îndurerate și în paginile istoriei. În vremuri de pace, sacrificiul lor poate părea greu de înțeles, aproape desprins din filme, însă dramele trecutului nu trebuie uitate. Tocmai de aceea, Ziua Eroilor rămâne un moment de reculegere și de readucere în prim-plan a celor care și-au făcut datoria față de țară până la sacrificiul suprem.
Între eroii comemorați, azi povestea lui Titus Pop, sublocotenent, originar din Gherla, fiul unui învățător din oraș. Tânărul ofițer a plecat pe front în toamna anului 1941, într-o unitate de infanterie implicată în luptele împotriva trupelor bolșevice. A condus un pluton de soldați în confruntările grele din Munții Caucazului, în iarna anului 1942-1943, una dintre cele mai dramatice campanii purtate pe Frontul de Est. Acolo și-a găsit sfârșitul, departe de casă, în condiții extreme de frig și foamete.
Participarea militarilor români, inclusiv a numeroșilor soldați și ofițeri proveniți din Transilvania, în luptele din Caucaz a făcut parte din ofensiva Axei către sudul Uniunii Sovietice. Trupele române au luptat alături de armata germană în zone muntoase dificile, confruntându-se cu rezistența sovietică și cu un climat necruțător. Campania s-a soldat cu pierderi grele pentru Armata Română, mai ales după contraofensivele sovietice din iarna anilor 1942-1943.
Ziarele românești din timpul celui de-al doilea război mondial aduceau vești dramatice.
În șuierul sinistru de șrapnele și în bătaia mitralierelor, se descarcă vulcanicul dor de luptă și de răzbunare
al fiilor acestui neam, a căror faimă de eroi a străbătut tot pământul. Acolo cad cu frunțile senine flăcăii Ardealului, în ale căror priviri se prinde cu ultimul talisman, icoana sfântă a plaiurilor copilăriei.
Din trupurile lor arse pe rugul dragostei de țară, se clădește nebiruită Patria de mâine. Acolo unde se împlinește semnificativ dorința de jertfă, cu destinele indivizilor și a neamurilor, mânat după dorul de libertate și luptă, a simțit recele sărut al morții, tânărul ardelean Pop Titus.
Plecat în toamna amului 1941 cu o unitate de Infanterie, în luptele contra hoardelor bolșevice, Pop Titus, cu sufletul lui bun, și-a făcut mai mult decât datoria, cu gândul că o să se reîntoarcă din nou în orășelul în care a copilărit și de care îl leagă atâtea amintiri plăcute.
Soarta a fost așa de vitregă cu eroul nostru drag Titus, care l-a răpus înainte de a-și vedea marea lui dorință, pe părinții lui dragi și orășelul cu atâtea amintiri.
Azi, Titus cel bun și drag, care pentru sufletul lui bun și pentru dragostea mare cu care își trata prietenii și camarazii, a fost atât de iubit și apreciat, își doarme somnul de veci, sub crucea recunoștinței românești, într-un cimitir din stepele Rusiei. Și din pământul care-i neprihănitul mormânt, răsar din lumea neființei albe umbre, încărcate cu armura luptătorilor și zoresc ca o poruncă către un nou orizont.
Dragă Titule, copil al suferinței și al pribegiei, tu dormi acum departe în răsărit, file de istorie pentru Ardealul tău drag te vor aștepta zadarnic în poarta copilăriei tale, căci tu nu o să te mai reîntorci niciodată.
Pop Titus, prieten adevărat și erou între eroi, cu fiecare zi ce trece cresc în noi luminile altor zile, pe care se țese biruința cea mare a patriei și în care, într-o primăvară albă ca și sufletul tău, se vor topi toate distanțele, ne vor cutremura depărtările, iar tu cu oastea ta de arhangheli biruitori ai morții și eternității, vei stăpâni văzduhurile înmiresmate de libertate, vei poposi învăluit în lumină, pe prisma căsuței, unde încă te așteaptă brațele bătrâne și slabe ale unei mame iubitoare si a unui tată bun, care acum nu mai știu că tu dormi undeva departe, la poalele Munților Caucaz.
Dragă Titule, dormi în pace și în taina mormântului tău, căci acei care te-au iubit și au gustat din paharul pribegiei, îți jurăm că vom lupta până la biruința totală, iar scumpii tăi părinți vor putea mai ușor să înalțe rugăciuni către atotputernicul Dumnezeu, pentru sufletul tău bun.
Dormi în pace somnul dreptăților și a datoriei împlinite, alături de ceilalți eroi someșeni.
ziarul Dacia, 12 aprilie 1943
foto: Dragoș Olteanu
Joi la amiază, memoria soldaților căzuți pe front a fost cinstită la Gherla, în cadrul unei ceremonii organizate în centrul orașului. La Monumentul Eroilor din parcul central, pe o vreme mohorâtă și în ploaie, au răsunat acordurile fanfarei municipale, în timp ce oficialități, instituții și organizații locale au depus coroane de flori.
Au adus un omagiu eroilor reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Local Gherla, veteranii de război și veteranii din teatrele de operații, Asociația Cadrelor în Rezervă din Ministerul de Interne, Protopopiatul Român Ortodox, Biserica Greco-Catolică, A.N.A.F. – Serviciul Fiscal Gherla, liceele „Petru Maior”, „Ana Ipătescu” și „Kemény Zsigmond”, Școala Gimnazială Nr. 1, Spitalul Municipal, organizațiile locale ale partidelor PNL, PSD, USR și AUR, Clubul Atletic Olimpia Gherla, Rotary Club, Asociația de Prietenie Gherla–Nendaz, Sortilemn, CH Industrial și ADP.
Garda de onoare și ceremonialul depunerii de coroane au fost asigurate de pompierii SVSU. Primarul Ovidiu Drăgan a rostit o alocuțiune dedicată memoriei eroilor neamului, subliniind importanța păstrării vii a sacrificiului acestora în conștiința generațiilor de astăzi. Ceremonia s-a încheiat cu un scurt program de cântece patriotice, susținut de fanfara municipală.
Tot joi, o coroană de flori a fost depusă din partea Primăriei Gherla și la Monumentul Eroilor din Băița.
foto principală: ilustrativă
