Idei de vacanță: drumeție pe vârful României, la 2544 metri. Cum să cucerești munții

Excursiile pe munte nu sunt doar o evadare din cotidian, ci și o experiență care îți testează limitele, îți oferă peisaje unice și amintiri de neuitat. Fie că ești un drumeț pasionat sau un simplu iubitor al naturii, o tură pe crestele Carpaților poate fi una dintre cele mai fascinante aventuri.

Un astfel de exemplu vine de la Cornel, un excursionist amator din Gherla, care a ales recent o provocare pe măsura entuziasmului său: cucerirea celui mai înalt vârf al României – Moldoveanu, 2.544 m, din Carpații Meridionali.

„Acasă era furtună când am plecat iar la munte era soare puternic”, povestește el. „Asta m-a motivat și mai mult să merg.”

Sunt două trasee până în vârf, unul mai ușor, altul mai greu. A fost ales, ca provocare, cel mai dificil, pornind de la Bâlea Lac, unde drumeții au ajuns seara și au înoptat. În satul Cârțișoara sunt multe pensiuni care oferă cazare, iar unii aleg chiar să doarmă în cort.

Drumul a început dis-de dimineață, la ora șase. Echipamentul recomandat este simplu, dar esențial: bocanci de drumeție, haine ușoare, pălărie, trei litri de apă și provizii ușor de transportat – banane, batoane cu cereale, energizante. „Traseul e foarte bine marcat, cu indicatoare și însemne pe pietre. Sunt și refugii pe drum, unde te poți odihni sau lua masa.”

Traseul are și pasaje dificile, cu zone înguste și lanțuri fixate în stâncă, dar tocmai aceste provocări dau savoarea aventurii. „E un drum greu și periculos pentru cei cu rău de înălțime, dar adrenalina și peisajele te fac să mergi mai departe.”

Pe drum, Cornel și prietenii lui au întâlnit capre negre, marmote și lacuri glaciare cu apă rece ca gheața.

Vârful a fost atins la prânz, unde bucuria a fost de nedescris. „Senzația e incredibilă. Știi că ești pe vârful cel mai înalt din România. Tricolorul flutura, iar alături de noi mai erau turiști, din Polonia, Bulgaria, Ungaria, chiar și vorbitori de spaniolă. Vedeai munții în toate direcțiile, până la sate aflate la kilometri distanță. Sus, pe creastă, vântul bătea în rafale puternice, dar priveliștea te-a făcut să uiți tot efortul făcut!”

Coborârea a fost mai grea decât urcarea, genunchii sunt extrem de solicitați, iar bețele de drumeție devin indispensabile.

„A fost cea mai grea experiență de până acum, mult peste traseul din Țibleș, de exemplu, dar și cea mai frumoasă. Mi-am depășit limitele!”, spune Cornel.

Seara pe la 18, drumeții au revenit la Bâlea Lac. Întoarcerea a fost marcată de o schimbare bruscă a vremii, tipică muntelui: „Abia am ajuns jos și s-a lăsat o negură deasă, apoi a început o ploaie nebună. Din fericire, am avut noroc de o zi perfectă sus pe creste!”

Cu toate dificultățile, satisfacția rămâne. „Sunt mândru că am ajuns pe Moldoveanu. Simt că acum pot urca oriunde. România are multe locuri spectaculoase, dar acesta rămâne de departe cel mai tare.”

Drumețiile montane pot fi adevărate lecții de viață. Ele ne arată cât de mici suntem în fața naturii, dar și cât de puternici atunci când ne depășim limitele.

De la Gherla vezi munții Țibleș, dar de pe Țibleș vezi Gherla? Idei de excursie și câteva sfaturi utile