Marș comemorativ la Gherla, dedicat eliberării Transilvaniei din 1944

Memoria celor căzuți în luptele pentru eliberarea Transilvaniei va fi onorată miercuri, 9 septembrie 2026, la Gherla, printr-o ceremonie militară și religioasă organizată la Monumentul Eroilor Neamului, din centrul municipiului. Evenimentul este organizat de Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, împreună cu Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, cu sprijinul Primăriei Gherla, în contextul aniversării a 110 ani de la înființarea trupelor de Vânători de Munte.

Manifestarea are loc la 82 de ani după una dintre cele mai importante perioade din istoria militară a Gherlei și a Transilvaniei de Nord: campania din toamna anului 1944, când trupele române, acționând împreună cu Armata Roșie, au luptat împotriva forțelor germane și maghiare pentru recucerirea teritoriului pierdut de România în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.

O ceremonie pentru memoria celor care au luptat pentru Transilvania

Potrivit programului oficial, ceremonia de la Gherla începe la ora 13:40, cu primirea invitaților, iar la ora 14 este programată ceremonia militară și religioasă.

Vor avea loc prezentarea onorului, intonarea Imnului Național al României, serviciul religios și alocuțiuni, urmate de depuneri de coroane și jerbe de flori.

Evenimentul are o semnificație aparte pentru comunitatea locală, deoarece Gherla s-a aflat în zona operațiunilor militare din octombrie 1944, în zilele decisive ale campaniei pentru eliberarea nordului Transilvaniei.

Gherla, în zilele decisive ale lui octombrie 1944

Pentru a înțelege semnificația comemorării, trebuie revenit la vara anului 1940. Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei, iar Gherla s-a aflat timp de patru ani sub administrație maghiară.

Situația s-a schimbat radical în august 1944. La 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Germania și a început lupta împotriva forțelor germane și ungare, alăturându-se taberei Aliate, în care se aflau Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică

În lunile următoare, eliberarea Transilvaniei s-a desfășurat în cadrul unor operațiuni militare de amploare, în care trupele române au luptat alături de formațiuni sovietice. Convenția de Armistițiu semnată la Moscova în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944 prevedea participarea României la războiul împotriva Germaniei și Ungariei, iar restituirea Transilvaniei urma să fie realizată prin lupta comună a forțelor române și sovietice.

În octombrie 1944, ofensiva a intrat într-o etapă decisivă. Operațiunile pentru eliberarea nordului Transilvaniei, cunoscute în documentele militare drept Operația Cluj, s-au înscris în cadrul mai larg al Operației Debrețin. Trupele române și sovietice au înaintat succesiv spre nord și vest, înfruntând rezistența trupelor germane și maghiare.

Luptele ajung la Gherla

În zona Gherlei, confruntările au avut loc în zilele de 12-14 octombrie 1944. Documente și relatări istorice locale consemnează că, în noaptea de 13 spre 14 octombrie 1944, orașul Gherla a fost eliberat, în contextul înaintării trupelor române și sovietice către nord. În aceeași perioadă, forțele româno-sovietice înaintau spre Dej și continuau urmărirea trupelor germane și maghiare aflate în retragere.

Contribuția Armatei Române la campania din Transilvania a fost una majoră: în perioada 1 septembrie – 25 octombrie 1944, România a angajat în lupte 27 de divizii, un corp aerian și două brigăzi de artilerie antiaeriană, însumând peste 265.000 de militari.

Drumul spre eliberare

După eliberarea localităților din zona Clujului, Gherlei și Dejului, luptele au continuat spre nord-vest. Între 14-20 octombrie, trupele române și sovietice au urmărit forțele germano-maghiare în retragere, străpungând succesiv pozițiile defensive și înaintând către Câmpia Tisei.

În zorii zilei de 25 octombrie, după lupte grele, trupele române au eliberat Careiul și Satu Mare, ultimele localități românești aflate sub ocupație. Militarii români din Divizia 9 Infanterie au intrat în Carei în urma unor lupte de stradă, iar în acea zi a fost considerată încheiată eliberarea teritoriului național aflat sub ocupație ungaro-germană.

Pentru Armata Română, însă, războiul nu s-a încheiat la 25 octombrie. Unitățile române au continuat înaintarea alături de trupele aliate, luptând în Ungaria, Cehoslovacia și Austria până la sfârșitul războiului în Europa, în mai 1945.

Memoria Gherlei, la 82 de ani distanță

Ceremonia dee miercuri va readuce în atenția comunității locale această pagină dramatică a istoriei. În spatele datelor și al operațiunilor militare se află oameni – militari care au luptat, au fost răniți sau și-au pierdut viața în campania pentru eliberarea Transilvaniei.

De aceea, ceremonia de la Monumentul Eroilor Neamului nu este doar o manifestare militară. Este un moment de recunoștință pentru cei căzuți în război și de transmitere a memoriei istorice către generațiile următoare.

foto: ilustrativă