2010-01-25T16:30:52+03:00

Prima farmacie din Gherla. Cum și-a eliminat concurența

Gherla INFO Scrie un comentariu: 14,422 accesări

Publicat: luni 25 ianuarie 2010 16:30

Actualizat: 9 noiembrie 2025 11:05

Prima farmacie din Gherla s-a infiintat in anul 1788 si timp de mai bine de 100 de ani a reusit sa inlature orice concurenţă printr-o manevra abila: o donatie de 100 de galbeni, facuta parohiei armeano-catolice.

In anul 1965, revista „Farmacia”* a publicat in cadrul unei istorii a farmaciei romanesti, sub semnatura lui S. Iszak, un capitol intreg dedicat farmaciei „Sf. Treime” din Gherla.

Analizând trecutul farmaceutic al Transilvaniei din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, datorita infiintarii unor farmacii, mai ales in mediul urban, se constata o imbunatatire relativa a asistentei farmaceutice. Cu limitele sale specifice, acest proces a devenit mai accentuat in ultimele decenii ale acestui secol, dupa intrarea in vigoare a legii sanitare Generale normativum in re sanitatis (1770) aplicata in toate provinciile Austriei.

Cresterea importantei economice si sociale a oraselor transilvanene, in urma dezvoltarii relatiilor de productie capitaliste, exigentele culturale si sanitare ale populatiei orasenesti, necesitatea aprovizionarii locuitorilor cu medicamente, au silit autoritatile centrale sa intreprinda masuri de organizare a asistentei medicale si farmaceutice, concretizate prin Generale normativum in re sanitatis. In asemenea conditii a avut loc stimularea infiintarii unui numar de farmacii in orasele din Transilvania, sustinuta de guberniu si consiliile orasenesti.

In Transilvania, dupa 1770, mai precis intre 1772 si 1798, s-au infiintat in total 34 de farmacii, dintre care numai doua militare, care la nevoie (epidemii etc.) au deservit si ele cu medicamente populatia civila. Infiintarea unor farmacii publice in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea a avut loc atat in Moldova, cat si in Muntenia, ca apoi in primele decenii ale secolului trecut (al XIX-lea, n.r.) sa asistam, si in aceste provincii istorice, la largirea considerabila a acestui insemnat proces al trecutului asistentei farmaceutice publice.

Odata cu infiintarea noilor farmacii din Transilvania si Moldova se constata tendinte spre dobindirea unei situatii de exclusivitate in ceea ce priveste asistenta farmaceutica dintr-un oras. Exclusivitatea farmaciilor, cum a fost de pilda si aceea a farmaciei „Sf. Treime” din Gherla (infiintata la 1788), constituie – fara indoiala – un aspect care decurgea in caracterul mercantil al asistentei farmaceutice burgheze. O asemenea situatie de exclusivitate a unei farmacii este cunoscuta din trecutul medico-sanitar al Moldovei. In 1825, domnitorul Ion Sturza a investit pe farmacistul lacob Garocinschi din Iasi cu privilegiul de a deschide numai el, o farmacie si „nimene altul sa nu fie volnic a deschide alta spiţărie in targul acesta, ramanind a fi lucratoare numai spiţăria numitului”.

Luand in consideratie imprejurarile in care s-a ajuns la situatia de exclusivitate a farmaciei „Sf. Treime” din oraselul Gherla, precum si faptul ca acest caz este cu totul caracteristic pentru acele timpuri, ne-am propus, in articolul de fata, sa-i urmarim desfasurarea istorica.

Catre sfirsitul secolului al XVIII-lea, Gherla devenise un oras destul de important din punct de vedere economic. Produsele mestesugaresti si ale industriei casnice din Gherla au devenit cunoscute si apreciate nu numai pe pietele Transilvaniei, ci si peste granitele ei. Negustorii gherleni au avut intense relatii comerciale cu orasele si satele din jur.

Nu trecusera nici 100 de ani de la infiintarea ei, cind Gherla a luat aspect urban, avand cladiri publice si institutii sociale. In 1775, anul in care la Cluj a luat fiinta scoala medico-chirurgicala, la Gherla este amintit primul medic orasenesc. Daca in cursul celor 200 de ani de existenta, orasul a avut un sir insemnat de medici, era firesc ca autoritatile sa se fi gindit si la infiintarea unei farmacii publice.

Cu toate ca dispozitiile sanitare prevedeau deschiderea unor farmacii la orase, din cauza lipsei de farmacisti pregatiti, multe orase ale Transilvaniei au ramas fara o asistenta farmaceutica. Guberniul provincial a trebuit sa insiste, de mai multe ori, pe langa conducerea oraselor ca acestea sa le infiinteze. Astfel, la 27 ianuarie 1786, guberniul a trimis magistratului orasenesc din Gherla un rescript cu privire la instalarea farmaciei. Cu toate acestea, inca timp de 2 ani, orasul a ramas fara farmacie, populatia fiind nevoita sa recurga la farmaciile din Dej si Cluj, ca fiind cele mai apropiate.

In cursul anului 1788 a intervenit o schimbare brusca in aceasta chestiune. In sedinta magistratului din Gherla, tinuta la 26 martie 1788, s-a discutat problema infiintarii farmaciei. Un cetatean nefarmacist din Gherla, Gratian Karacsonyi, a facut propunerea ca in schimbul sumei de 100 de galbeni, donati parohiei armeno-catolice pentru terminarea catedralei, magistratul sa-i acorde, lui si urmasilor sai, dreptul exclusiv de a avea o farmacie in Gherla. Propunerea fiind acceptata in unanimitate, intre cele doua parti s-a incheiat un contract, creandu-se astfel bazele juridice ale unei farmacii cu drept real.

Noul proprietar, nefiind farmacist, conform legii, a fost obligat sa angajeze un farmacist pregatit, provizor, pentru conducerea farmaciei. Farmacia, deschisa in iunie 1788, a fost in reptate randuri obiectul unor anchete si controale din partea physicus-ului orasenesc. Dupa cum reiese dintr-un raport, conducerea farmaciei nu era in maini bune si periclita chiar viata cetatenilor. In raportul amintit si adresat magistratului la 31 mai 1797 putem citi urmatoarele: „De cind s-a alungat fostul provizor al farmaciei „Sf. Treime” din acest nobil oras liber regesc, de atunci nefiind legala functionarea ei, iar in prezent imbolnavindu-se tanarul pe a carui sarguinta s-a incredintat, servirea devenind, daca nu imposibila, inainte de toate periculoasa, functionarea asa de dezordonata a farmaciei, pentru care motive nobilul magistrat sa binevoiasca a inchide amintita farmacie, pe baza acelui drept care i s-a acordat… pana ce nu soseste administratorul ei legal”.

farmacia gherla

Vazand raportul medicului orasenesc, magistratul a dispus fara intarziere ca „proprietarul farmaciei locale sa se ingrijeasca de a aduce un administrator potrivit… in caz contrar magistratul nu se va sfii sa actioneze prin puterea autoritatii sale”. Proprietarul s-a grabit sa asigure conducerea orasului despre straduintele sale de a angaja un provizor bun si ca intentioneaza sa plece la Sibiu pentru acest scop. Pana la sosirea acestuia, el s-a adresat medicilor din Gherla, ca acestia sa vegheze, cu schimbul, asupra bunului mers al farmaciei si sa controleze sever medicamentele care ies din farmacie.

In ceea ce priveste valabilitatea legala a contractului dintre magistratul orasului si proprietarul farmaciei „Sf. Treime”, ea n-a fost niciodata aprobata de guberniu, acesta raminind insa in vigoare numai ca o intelegere cu caracter pur local. Mai tirziu, in cursul secolului al XIX-lea, cu ocazia solicitarii dreptului de a deschide o a doua farmacie, valabilitatea contractului din 1788 a fost permanent pusa la indoiala. Solicitantii acestui drept au contestat invariabil legalitatea contractului, in timp ce magistratul a sustinut-o in interesul proprietarului si a urmasilor sai.

gherla 1940 farmacie casa daniel szamosujvar

Mostenind-o pe baza dreptului real, in cursul secolului trecut, farmacia din Gherla a devenit proprietatea farmacistului David Placsintar (1826-1901). Avind in vedere exclusivitatea de care ea s-a bucurat in oras, precum si faptul ca populatia unui vast tinut isi procura de acolo medicamente si diferite chimicale, farmacia „Sf. Treime” a fost una dintre cele mai prospere din judet.

farmacie gherla 1941 szamosujvar gyogyszertar

Existenta unicei farmacii a dat loc la dispute si nemultumiri atit din partea unor farmacisti, care in zadar incercasera sa obtina aprobarea pentru o noua farmacie, cit si din partea populatiei.

Intre anii 1818 si 1890 s-au inregistrat nu mai putin de 12 incercari nereusite de a infiinta inca o farmacie la Gherla. Invocand mereu dreptul de exclusivitate acordata farmaciei „Sf. Treime”, in 1788, si sprijinindu-se pe majoritatea venala a conducerii orasului, patronii acestei farmacii au reusit sa zadarniceasca orice initiativa depusa in vederea desfiintarii privilegiului. Tinind in mana timp de 30 de ani, ca primar, conducerea orasului, farmacistului Placsintar i-a reusit sa inlature orice concurent posibil. Si aceasta in pofida dorintei exprimate de populatia din oras si din satele vecine, care au cerut, in repetate ori, desfiintarea acestui privilegiu anacronistic.

In Romania, dupa primul razboi mondial, s-au luat masuri juridico-administrative, care au atras dupa sine desfiintarea privilegiului de exclusivitate a farmaciilor si astfel a incetat si acela al unicei farmacii din Gherla.

Imprejurarile in care a luat fiinta farmacia veche din Gherla, in care a avut un rol important donatia „pioasa” facuta la 1788 si persistenta exclusivitatii sale, timp de peste un secol, constitute un aspect semnificativ al asistentei farmaceutice burgheze din trecutul tarii noastre.

* material publicat în revista Farmacia, vol XIII, nr. 3, 1965. Multumiri prof. Niculina Mitrea, PhD, editor-in-chief la revista „Farmacia”, pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.