Secetă extremă în Transilvania, recoltele amenințate, nu a plouat de o lună. Când vin ploile

Seceta își arată colții încă din primele săptămâni ale primăverii, după o perioadă neobișnuit de lungă fără precipitații. În multe zone din Transilvania, lipsa ploilor începe deja să producă efecte vizibile, iar specialiștii avertizează că situația ar putea avea consecințe serioase pentru agricultură.

La Gherla, ultima ploaie a fost consemnată în urmă cu o lună, pe 25 februarie, zi când s-au înregistrat 2,4 litri pe metru pătrat. De atunci, nu a mai căzut niciun strop, iar umiditatea solului a scăzut alarmant: de la 53% la începutul lunii, la doar 33% în prezent, la 10 cm adâncime.

Hărțile de specialitate confirmă gravitatea situației și indică instalarea unei secete pedologice extreme în aproape toată Transilvania. Practic, solul nu mai dispune de apa necesară pentru susținerea normală a culturilor agricole, iar acest deficit se resimte deja în câmp.

foto: seceta la zi în România – secetă extremă în zonele cu maro închis / windy.com

Actuala criză vine după o iarnă considerată, de această dată, „autentică”. Cantitățile mari de precipitații și episoadele de ninsoare au dat peste cap calendarul agricol. Fermierii, obișnuiți în ultimii ani cu ierni mai blânde, au fost luați prin surprindere, iar recoltarea porumbului s-a prelungit în multe zone din Transilvania. Ulterior, stratul consistent de zăpadă a blocat complet lucrările agricole, întârziind arăturile de toamnă pentru culturile de primăvară.

În prezent, suprafețe întinse sunt abia acum pregătite pentru însămânțare, însă condițiile nu sunt deloc favorabile. Calitatea lucrărilor este slabă, întrucât rezerva de umiditate acumulată în timpul iernii s-a pierdut rapid. La 10 centimetri adâncime, solul prezintă deja un deficit accentuat de apă, ceea ce compromite eficiența lucrărilor și reduce șansele unei răsăriri uniforme.

Fermierii sunt primii care resimt efectele. Culturile de toamnă, precum grâul, orzul și rapița, intră în faze critice de vegetație cu rezerve insuficiente de apă, ceea ce poate duce la o dezvoltare slabă, înfrățire redusă și, implicit, producții mai mici. În același timp, culturile de primăvară riscă întârzieri sau chiar compromisuri parțiale, din cauza germinării deficitare.

Mai mult, lipsa apei din sol afectează și fertilitatea acestuia, întrucât nutrienții nu mai pot fi absorbiți eficient de plante. În unele zone există deja riscul diminuării semnificative a producțiilor, dacă seceta va persista.

Vin și vești bune de la meteorologi

Prognozele aduc, totuși, o ușoară speranță. Primele ploi ar putea sosi în acest weekend, însă cantitățile estimate rămân modeste: aproximativ 4 litri/mp sâmbătă și câte 2 litri/mp duminică și luni. Prin comparație, în martie 2025, la Gherla s-au înregistrat 48 litri/mp, ceea ce evidențiază deficitul major din acest an.

În ceea ce privește evoluția vremii, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, până în 26 martie temperaturile vor crește ușor în Transilvania, cu maxime între 12-15 grade. Ulterior, este așteptată o răcire temporară, de aproximativ 6 grade, urmată de variații ale maximelor între 9-13 grade. Minimele vor oscila între 0-4 grade în prima săptămână și între -1 și 3 grade în cea de-a doua.

Veștile ceva mai bune vin după 27 martie, când sunt posibile precipitații aproape zilnic. Chiar și așa, specialiștii avertizează că va fi nevoie de cantități consistente de apă pentru a reface rezerva din sol și a diminua efectele secetei care, deja, și-a făcut simțită prezența în agricultura românească.

foto: ilustrativă / Gemini