Tabăra de la Leghia, unde sute de copii petreceau vacanța de vară pe vremuri, intră în lucrări de reabilitare

Mii de copii din Gherla și din județ obișnuiau să petreacă în vremurile trecute vacanțele de vară la mare sau la munte. Cea mai frecventă destinație pentru vacanțele la mare era Năvodari, iar pentru munte, în județul Cluj, la Leghia, Negreni, Ciucea, Beliș, Valea Drăganului sau Traniș. După ani de zile în care tabăra de la Leghia a fost abandonată, acum se fac demersuri pentru reabilitarea clădirii și revalorificarea acesteia.

Consiliul Județean Cluj a anunțat acum că are în vedere reabilitarea clădirii. În SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) a fost publicat anunțul privind achiziția serviciilor de expertiză tehnică a corpurilor de clădire care aparțin Taberei Școlare de la Leghia, în vederea reabilitării și valorificării acestora.

Expertiza va urmări realizarea unei evaluări tehnice cuprinzătoare a construcțiilor, determinarea stării tehnice actuale a acestora, precum și studierea posibilităților de extindere/ modernizare a edificiilor. Totodată, vor mai fi realizate și investigațiile necesare pentru stabilirea soluțiilor de consolidare pentru fiecare corp în parte, dacă aceste intervenții sunt necesare.

În ceea ce privește valoarea estimată a serviciilor care fac obiectul contractului, aceasta este de 30.500 de lei, fără TVA, sumă ce va fi asigurată din bugetul propriu al Consiliului Județean.

Termenul de elaborare a expertizei tehnice este de 60 de zile calendaristice de la data comunicării ordinului de începere a contractului.

Tabăra Școlară de la Leghia, comuna Aghireșu, a fost preluată de Consiliul Județean și face parte din domeniul public al județului începând din anul 2019. Tabăra își păstrează destinația pentru care a fost edificată, aceea de organizare a taberelor școlare și desfășurare a activităților de turism pentru tineret, intenția forului administrativ județean fiind de reabilitare a complexului și de redare a acestuia în circuitul taberelor școlare și al evenimentelor socio-educaționale.

Astfel, prin intermediul acestei investiții, Consiliul Județean urmărește extinderea rețelei de facilități pentru petrecerea timpului liber, dezvoltarea activității de voluntariat, creșterea numărului de practicanți de sport în rândul copiilor și al tinerilor. De asemenea, va fi asigurat accesul elevilor în tabere, dar și atragerea persoanelor cu dizabilități către practicarea activităților sportive, punând la dispoziția acestora condiții adecvate de acces.

În prezent, unitatea de agrement destinată tinerilor este alcătuită din șapte corpuri de clădire, cu o suprafață de peste 2.000 de m².

„Intenția noastră este aceea de a reabilita și a moderniza aceste clădiri pe care să le punem, din nou, la dispoziția tinerilor. Aceștia vor putea să petreacă timp liber de calitate și să participe la activități sportive, la fel ca și numeroase alte generații de clujeni care păstrează încă amintiri de neuitat din tabăra de la Leghia”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Tabăra de la Leghia în vremurile trecute

Pe timpul verii, timp de o săptămână sau două, elevii din Cluj se bucurau încă din anii ’60 în tabăra de la Leghia, în comuna Aghireșu, de activități recreative, drumeții, concursuri și întreceri de tot felul.

Pentru ei se organizau teatru de păpuși, spectacole, discoteci, vizionări de filme, baie la piscină și, cel mai spectaculos moment, focul de tabără. Cazarea era asigurată în cele 13 camere, aflate pe două niveluri.

Erau mici bucurii de care mulți nu aveau parte acasă, iar amintirile erau memorabile.

foto: copii în tabăra de la Leghia, 1968 

 

foto: grup de copii din în tabăra de la Leghia, în 1976 

Tot la Leghia aveau loc anual, în timpul epocii Ceaușescu, tabere de pionieri. Aici se organizau „forumurile județene”, un fel de reuniuni pentru educarea în direcția trasată de partidul unic.

copii în tabăra de la Leghia, 1972

Participau gratuit elevii cu cele mai bune rezultate la învățătură, comandanții de unități, de detașament sau de grupă, iar alături le erau colegi mai mari, uteciști.

foto: pionieri în tabăra de la Leghia, 1986

foto: pionieri la Formul Județean în tabăra de la Leghia /www.photoarchive.minerva.org.ro

În anii ’70 și ’80 erau celebre, alături de Leghia, taberele pentru copii de la Negreni și de la Traniș, la Râșca, Măguri Răcătau, Valea Drăganului, Beliș sau Ciucea.

Tabăra de la Leghia avea în vremurile bune o capacitate de 170 de locuri pe serie și funcționa pe perioada „vacanței mari”, de la mijlocul lunii iunie, până în septembrie.

foto: tabăra de la Leghia, 1973

În aceleași vremuri, locația era folosită ocazional pentru întâlniri ale scriitorilor clujeni cu cititorii. O astfel de întâlnire a avut loc, de exemplu, în 1980, cu participarea scriitorilor Negoiţă Irimie, Teohar Mihadaş, Cornel Udrea, Constantin Zărnescu, Ştefan Damian. La o altă șezătoare literară din anul 1988 au luat parte Doina Cetea, Negoiţă Irimie, Vasile Sălăjan.

În 1998, la Leghia s-a organizat tabăra de matematică și informatică, pentru copii din clasele V-VIII de la școlile clujene. În 2002, aici se mai organiza, prin AJOFM, tabără pentru copiii șomerilor din județ. În același an a avut loc o tabără internațională, în colaborare cu Centrul Cultural Francez.

Periodic, la Leghia  mai făceau cantonamente echipele de sportivi din Cluj.

După 1990, locația a trecut la Administrația Taberelor, iar din 1999, tabăra a fost gestionată prin Agenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar, desființată în 2005.