Totul s-a mutat online, dar ce s-a întâmplat cu tradițiile Transilvaniei? (P)

Era modernă stă sub semnul tehnologiei. Totul pare să se desfășoare online, dar există încă o parte a românilor ce nu a uitat de tradiții. Transilvania este una dintre regiunile istorice în care obiceiurile din moși-strămoși sunt puse la loc de cinste, fiind transmise din generație în generație.

Această particularitate face ca Ardealul să atragă anual milioane de turiști din țară și din străinătate, dornici să asiste la ritualurile din timpuri străvechi desfășurate în piețe sau pe străzi.

Societatea modernă coexistă cu cea tradițională, acest lucru fiind demonstrat de frumoasele obiceiuri reluate an de an pe plaiurile transilvane. Chiar și în gospodăriile unde există o pasiune pentru joc slot casino, multe tradiții sunt păstrate cu sfințenie.

Majoritatea tradițiilor sunt legate de sărbătorile religioase. Sărbătorile de iarnă încep pe 6 decembrie, când femeile fac plăcinte, iar tinerii din sate se întâlnesc și petrec. Unii mai țin și tradiția de pe 13 septembrie, de Sfânta Lucia, îndeplinind un ritual menit să protejeze gospodăria de rele: merg prin casă cu o tava cu jar, pe care sunt crengi mici din copac.

Steaua, Țurca și Viflaimul

Cel mai important obicei cu ocazia nașterii Domnului este colindatul. Copiii merg și urează din poarta-n poarta, primind în schimb nuci, mere, covrigi și bani. Băieții tineri, necăsătoriți, merg cu Steaua, cu Ţurca si cu Viflaimul. Cei care merg cu Viflaimul poartă cu ei o biserică din lemn în miniatură, în care sunt lumânări și figurine ce pun în scenă nașterea Mântuitorului.

Apoi, este jocul caprei, la care pot participa și bărbații. Cel costumat în capră este însoțit de cineva care cântă la un instrumentist și de un personaj care întruchipează răul, necăjindu-i în fel și chip pe cei din public. În Câmpia Transilvaniei și în Năsăud, băieții se strâng într-o casă pentru repetiții, aducând fiecare ovăz sau orz, care sunt puse la încolțit.

Pe 28 decembrie se ține Meteleul. Oamenii satului confecționează păpuși din paie cărora le dau foc în centrul localității, pentru a alunga spiritele rele.

Fărșangul alungă spiritele rele

În postul mare al Paștelui ogorul este arat și semănat, iar casele sunt curățate și chiar văruite. Înaintea începerii postului, sașii dau o ultimă petrecere, numită Fărşang, pentru a alunga spiritele rele și pentru a atrage norocul. Femeile vopsesc ouăle și prepară cozonacul și pasca în Joia sau în Vinerea Mare.

În dimineața primei zile de Paște, toți membrii familiei se spală cu apă rece în care pun un ou roșu, un ban de argint si un fir de busuioc. Un alt obicei legat de această sărbătoare este cel al stropitului, ținut mai ales în comunitățile de sași și maghiari. În cea de-a doua zi de Paște, băieții merg la casele fetelor spun: “Am fost într-o pădure verde și am văzut o viorea albastră care stătea să se ofilească. Îmi dați voie să o stropesc?” sau „Am auzit că aveți o floare frumoasă, am venit s-o udăm, să nu se ofilească.”. Tinerii le stropesc pe fete cu parfum, ca simbol al bunăstării. În județul Mureș, în ultima zi de Paște sunt udați băieții.

Tradiții și obiceiuri sunt și în restul anului. De exemplu, pe 2 februarie este sărbătorită „Ziua Ursului”, când oamenii încearcă să prezică vremea urmărind comportamentul acestui animal: dacă ursul iese din bârlog, dar se întoarce repede acolo, e semn că temperaturile scăzute vor persista un timp mai lung. Dacă ursul rămâne afară, înseamnă că primăvara se apropie.

În perioada secerișului, în satul Cârța din Sibiu, sătenii merg la câmp îmbrăcați în haine de sărbătoare și îi învață pe tineri să taie spicele și să lege snopii, care sunt purtați apoi pe ulițele satului și stropiți cu apă rece, pentru belșug.

Noaptea în care se deschid cerurile

Bine păstrat este și obiceiul din Noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie). Legenda spune că în această noapte se deschid cerurile și este posibilă comunicarea cu lumea animalelor. Conform tradiției, fetele care își doresc să își găsească alesul aruncă buchete de flori pe geam sau peste pragul casei.

Împletitul de mărțișoare este o altă tradiție care nu s-a stins în Transilvania. Mărțișorul, de care sunt prinse un șnur roșu și unul alb, împletite, este purtat pentru sănătate și noroc.

În ajunul Sfântului Andrei (30 noiembrie), se ține „Andreiușul”: tinerii merg în grupuri și au o serie de ritualuri, precum ar fi aprinderea unor torțe și cântarea unor cântece specifice zonei.

Nu putem încheia un articol despre tradiții fără să amintim despre tăierea porcului și despre pregătirea meselor îmbelșugate la care iau parte cei care participă activ și cei care asistă la sacrificarea animalului. Indiferent cât de mult se va digitaliza societatea, credem că acest obicei va dăinui ani mulți și de acum înainte.