Un șofer care a depășit cu 106 la oră prin localitate a cerut anularea procesului verbal, ce motiv a putut invoca

Tot mai multe procese verbale întocmite de polițiști sunt contestate în instanță. Șoferii pedepsiți invocă diverse motive, care nu întotdeauna stau în picioare. 

Un astfel de caz a ajuns în fața judecătorilor din Gherla pe 2 noiembrie. Un șofer care a fost sancționat cu amendă de 1.305 lei și permisul suspendat pe 150 de zile, pentru o depășire pe șoseaua Gherla-Cluj, la Răscruci, a vrut să își facă dreptate în instanță, dar nu a convins.

Potrivit procesului-verbal contestat, la data de 9 aprilie 2023,  ora 10:10, pe DN1C Răscruci, șoferul a condus un autovehicul, fiind înregistrat cu aparatul radar MAI 41192 în timp ce efectua manevra de depășire peste marcajul longitudinal continuu și circulând cu viteza de 106 km/h pe un sector de drum cu limita de 50 km/h.

Conducătorul auto a semnat procesul-verbal, iar la mențiuni s-a consemnat: „Depășirea am început-o pe linie continuă și am terminat-o pe linie discontinuă”.

În motivarea plângerii contravenționale, petentul a susținut, în esență, nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal contestat. Petentul a învederat că locul săvârșirii faptei a fost indicat generic, cu încălcarea dispozițiilor legale. El a menționat că autoturismul din fața sa a frânat puternic, motiv pentru care a efectuat manevra de depășire, în condiții de maximă siguranță, începută când linia continuă s-a terminat și a început linia întreruptă.

Instanţa a constatat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legii. Agentul constatator a realizat o descriere completă a faptei, fiind indicate aspecte suficiente pentru ca instanţa să poată analiza starea de fapt. Astfel, agentul a indicat ora şi locul comiterii faptei, precum şi împrejurările săvârşirii acesteia, fiind indicat autoturismul condus de petent şi numărul de înmatriculare al autoturismului pe care se afla amplasat aparatul radar.

Din înregistrarea video a săvârşirii contravenţiei, s-a putut observa că un autoturism rulează din față cu o viteză de 68 km/h, pe sensul de mers opus al unei autospeciale, care circula cu 52 km/h. În depășirea autovehiculului care circula cu viteza de 68 km/h, se afla autovehiculul condus de reclamant, circulând cu viteza de 89 km/h, la acel moment.

Din înregistrare s-a observat că depășirea s-a realizat cu încălcarea marcajului longitudinal continuu, autovehiculul condus de șofer revenind pe banda inițială la sfârșitul acestui marcaj și începutul marcajului cu linie discontinuă. În timpul depășirii, autoturismul din față avea o viteză de 75 km/h, iar cel care îl depășea avea o viteză de 105 km/h, moment în care autoturismul condus de reclamant a finalizat depășirea, înregistrând viteza de 106 km/h.

Viteza cu care a fost surprins petentul a fost înregistrată în localitate, pe un sector de drum cu limită de viteză admisă de 50 km/h, așa cum a reținut agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal atacat, nefăcându-se dovada unei alte limite de viteză.

Instanţa a constatat că este suficientă indicarea locului săvârşirii ca fiind DN1C Răscruci, cât timp petentul nu a făcut dovada că la data respectivă ar fi fost permisă circulaţia cu o viteză superioară limitei de 50 km/h.

Legea prevede că depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă) şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Potrivit art. 49 alin. (1) din acelaşi act normativ, limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.

De asemenea, este interzisă depășirea vehiculelor când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere, faptă care se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile.

Instanța a apreciat că sancţiunile aplicate prin procesul-verbal contestat sunt fiind legale şi proporţionale cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, fiind dispusă o amendă în limitele speciale prevăzute de lege și ținând seama de viteza înregistrată, de locul și momentul săvârșirii faptei, precum și sancțiunea avertismentului pentru fapta de depășire neregulamentară.

De asemenea, sancţiunile complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile și 60 de zile, însumând 150 de zile, sunt legal aplicate, acestea fiind obligatorii pentru contravențiile săvârșite de către petent.

Reclamantul a solicitat să primească avertisment pentru cele două fapte, dar instanța a apreciat că o astfel de măsură nu ar respecta proporționalitatea sancţiunii contravenţionale cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, deoarece, petentul, prin conduita sa, a încălcat simultan două reguli de circulație rutieră pe raza unei localităţi, ceea ce nu califică fapta ca fiind una de importanţă minoră. Pentru aceste motive, instanţa a apreciat că se impune menţinerea sancțiunii amenzii, întrucât aceasta asigură atât aducerea la îndeplinire a componentei represive, prin restricţia financiară ce se resimte asupra patrimoniului persoanei sancţionate contravenţional, cât şi a componentei preventive şi educative, în scopul formării unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârşirii unor fapte ilicite prin observarea mai atentă a dispoziţiilor legii şi stabilirea propriei conduite în acord cu imperativele acesteia.

În cele din urmă, judecătorii de la Gherla au apreciat că procesul-verbal încheiat de IPJ Cluj a fost în mod legal şi temeinic întocmit. Plângerea formulată de petent a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Petentul poate face apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

foto: arhiva