Valea Fizeșului, tratată ca o ghenă: deșeuri și ape uzate. Ce responsabilități au primarii – VIDEO

La podul principal din Mintiul Gherlii, Valea Fizeșului arată ca un curs de apă obișnuit, cu malurile îngrijite. Însă imaginea de ansamblu ascunde o realitate îngrijorătoare, documentată de echipa TVR Cluj, în urma unor sesizări venite din partea unor cetățeni.

Ghidați de fotografii transmise de un localnic vigilent, jurnaliștii au coborât de pe drumul principal și au explorat cursul apei. Ceea ce au găsit contrazice flagrant normele în vigoare, inclusiv sistemul de garanție-returnare, activ la nivel național. Pe albie zac sute de peturi de plastic. Poluarea nu este izolată, iar astfel de peisaje se repetă, din loc în loc. Semnalările de acest fel nu sunt noi, pentru că de-a lungul timpului, au mai apărut relatări despre dezastrul ecologic de pe acest râu.

Pe lângă plasticul acumulat, pe cursul apei a mai fost observată pe alocuri spumă albă densă, însoțită de un miros înțepător, semne clare, potrivit specialiștilor, ale unor deversări de ape uzate neepurate în râu.

În fața acestei situații, echipa TVR Cluj a alertat Garda de Mediu Cluj. Viorel Pleșa, comisar-șef al instituției, a explicat că fiecare unitate administrativ-teritorială este repartizată unui comisar responsabil, care are obligația de a lua legătura cu primarul sau viceprimarul localității în cauză. Autoritățile locale sunt obligate, în baza legii privind regimul deșeurilor, să salubrizeze zonele afectate. Mai mult, dacă este identificat vinovatul, acesta poate fi obligat să suporte costurile operațiunii de curățare.

Problema nu se limitează însă la albia râului. Pe maluri au fost descoperite și depozite ilegale cu materiale de construcții, dar și saci plini cu deșeuri menajere.

Control în teren

În cursul zilei de miercuri, Garda de Mediu Cluj a ajuns la Mintiu Gherlii, pentru a verifica situația la fața locului.

Primarul Radu Cîmpan spune că deșeurile nu sunt aruncate în apă de locuitorii din comună, ci sunt aduse din amonte, din zona comunelor Fizeșu Gherlii și Țaga. „Când vin ape mai mari, cum e la topirea zăpezii, peturile sunt aduse de apă de pe văi și se opresc la noi, în răchitele de pe margine. Mereu avem astfel de probleme, iar de două-trei ori pe an acționăm pentru curățenie, cu localnicii care beneficiază de ajutoare sociale. Cele mai mari probleme sunt la podul de la Nicula, unde se adună multe astfel de mizerii”.

Conform legii, răspunderea curățării malurilor revine atât administrației locale, cât și proprietarilor de terenuri riverane. Principala dificultate rămâne, însă, identificarea celor care folosesc cursul de apă drept groapă personală de gunoi.

Amenzile pentru neluarea de măsuri în astfel de cazuri pot ajunge la 60.000 de lei.

imagini TVR Cluj