Gherla INFO – CLUJ stiri, informatii, foto, video, vremea, anunturi
S-a stins din viață marți, pe patul de spital, fostul președinte al României, Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani.
Iliescu se afla internat la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu, în stare gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ. El a beneficiat de îngrijire medicală avansată în secția de terapie intensivă, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare.
Figură controversată a politicii românești de după 1990, Ion Iliescu a fost ales președinte după revoluția din 1989, în perioada 1990-1996 și 2000-2004.
Politicianul român și-a făcut studiile la Moscova și a fost o figură activă și în perioada regimului comunist. După mișcarea revoluționară care a înlăturat regimul Nicolae Ceaușescu, conducerea României a fost preluată provizoriu de Fontul Salvării Naționale, care l-a avut ca lider pe Iliescu. A fost caracterizat drept un politician abil, dar alunecos, cu limbaj de lemn, care a știut mereu să iasă din situații dificile.
Împrejurările în care Ion Iliescu a ajuns să conducă statul român sunt încă învăluite în ceață, după 35 de ani. De-a lungul timpului au fost publicate zeci de articole și cărți, care au încercat să devoaleze legăturile dintre fostul președinte și Uniunea Sovietică (care s-a desființat în 1991). Iliescu, care și-a căpătat din acest motiv și porecla de „Ion Ilici”, a respins mereu aceste legaturi și a susținut că a ajuns să fie liderul revoluției ca o emulație naturală a maselor populare, care l-ar fi împins în față.
Prima apariție a lui Ion Iliescu la televiziune, pe 22 decembrie 1989
Un alt capitol controversat din timpul conducerii sale a fost cel al Mineriadei din iunie 1990, când o mișcare de stradă de la București care contesta noua conducere a țării, potrivit unora sprijinită de Occident, a fost spulberată de sosirea minerilor din Valea Jiului, cărora șeful statului le-a mulțumit apoi. Și în acest caz au apărut informații prin care se susținea că venirea minerilor în Capitală a fost pusă la cale de regimul de la acea vreme, chiar cu implicarea serviciilor secrete.
Ion Iliescu a fost de mai multe ori la Gherla, în campaniile electorale pentru alegerile prezidențiale, în 1990, 1996 și 1998.
foto: un anunț privind vizita candidatului la președinție Ion Iliescu în județul Cluj / ziarul Adevărul de Cluj, 2 octombrie 1996
Ion Iliescu s-a întors ieri pentru scurt timp în mijlocul familiei ceferiştilor din care provine. Conducător de moment al simulatorului aflat în dotarea Depoului din Dej, el a încercat în parte trăirile pe care tatăl său le-a
cunoscut atîţia ani în profesia de mecanic de locomotivă.
Câteva zeci de persoane l-au întâmpinat ieri după amiază pe preşedintele Iliescu la intrarea în Depoul din Dej. Pe o veche locomotivă „Pacific”, cineva a întins în semn de bun venit o pancartă pe care scria „Iliescu – preşedinte”.
Şeful statului a zăbovit câteva minute printre locomotivele aflate în reparaţie, discutând în incinta halelor cu puţinii lucrători aflaţi în serviciu. Preşedintele Iliescu este fiu de ceferist şi şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa într-un cămin CFR din apropierea Gării Filaret.
Primele sale cuvinte adresate celor câteva zeci de oameni care i-au ascultat discursul, rostit în sala de şcoală a personalului, au subliniat plăcerea cu care el reîntâlneşte atmosfera care i-a marcat tinereţea. Iliescu a vorbit
apoi ceferiştilor despre decalajul uriaş care desparte România de ţările dezvoltate – fără a pomeni nici un cuvânt despre eventuala sa contribuţie de până acum în sensul reducerii acestuia – exprimîndu-şi doar speranţa în şansa unui salt spectaculos al economiei româneşti după modelul sud-coreean.
În faţa oamenilor care l-au aşteptat răbdători la intrarea în Depou, preşedintele a depănat amintirile legăturii sale cu Dejul, vechi din vremea când el lucra la Departamentul pentru Ape.
Iliescu a arătat că este legat strâns de Ardeal şi pentru că mama lui este originară din Maramureş, iar bunicii
din partea tatălui i se trag din Mărginimea Sibiului. „Transilvania a fost întotdeauna un tărâm al convieţuirii bune între etnii şi sperăm că aşa va rămâne în pofida, diversiunilor naţionaliste”, a subliniat şeful statului, repetând
acelaşi mesaj şi în faţa celor aproape 200 de oameni care au întâmpinat convoiul prezidenţial la intrarea în piaţa oraşului Gherla.
Caius Chiorean, ziarul Adevărul de Cluj, 3 octombrie 1996
ilustrații foto: © Asociaţia Culturală Minerva, Cluj
Liderul pedeserist a fost întâmpinat la Cluj doar de preşedintele filialei locale şi de şeful de gară. Ion Iliescu a sosit ieri la Cluj pentru a asista la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Judeţean al filialei PDSR. El a sosit la ora 7.30 cu rapidul, dar singurii care l-au întâmpinat au fost şeful de gară, liderii, locali ai PDSR si organele de ordine.
În cursul dimineţii, fostul preşedinte a vizitat în grabă trei obiective economice de la Gherla si a strâns la repezeală mâinile celor câţiva simpatizanţi PDSR, care l-au întâmpinat. Situaţia nu a fost diferită nici la societatea Napopan Cluj, unde doar câteva angajate de vârsta a doua i-au oferit flori. Cu toate acestea, conducerea fabricii s-a îngrijit să-i ofere fostului şef de stat o masă bogată, din care nu au lipsit băuturile scumpe. Azi, Iliescu are programată o „vizită de lucru” la Turda oraşul cu cel mai puternic electorat pedeserist din judeţ. Înainte, însă, lon Iliescu va vizita piaţa agroalimentară „Mihai Viteazul”, întreprinderea de îmbrăcăminte Flacăra din Cluj şi se va întâlni cu asociaţia patronilor şi micilor meseriaşi în sediul fostei primării.
În scurta declaraţie pe care a făcut-o presei, Iliescu a acuzat puterea că a sacrificat interesele României, că a jertfit averea naţională şi că a creat dezorientare şi panică.
Diana Dumitru, ziarul Ziua, 13 martie 1998
Moartea lui Ion Iliescu închide un capitol definitoriu din istoria recentă a României. Om politic cu un rol central în perioada de tranziție de după 1989, Iliescu rămâne o figură marcantă și controversată, aplaudată de unii pentru stabilitatea oferită în vremuri tulburi, criticată de alții pentru decizii care au lăsat urme adânci în societate.
Dincolo de polemici, contribuția sa la conturarea parcursului democratic al țării este incontestabilă. Generațiile următoare vor continua să analizeze și să evalueze moștenirea sa, cu luciditate și detașare istorică.
