Admiterea la Școala de Agenți de Poliție Cluj. Cât de căutată mai este meseria de polițist

Ceea ce altădată era visul suprem al multor adolescenți – haina albastră, statutul social și respectul comunității – pare să-și fi pierdut din strălucire în ochii noii generații. Dacă în urmă cu zece ani, la Școala de Agenți de Poliție din Cluj-Napoca se luptau 6 candidați pentru un singur loc (2014-2015), în timp interesul s-a redus, la jumătate, sau chiar mai puțin.

Cursurile postliceale de nouă luni, care includ și o perioadă de practică, oferă viitorilor polițiști uniforma mult râvnită – simbol al autorității, al admirației și trimiterii către o carieră stabilă. Pe măsură ce anii au trecut, însă, tinerii au început să privească meseria cu o doză tot mai mare de scepticism.

Pro și contra: balanța care înclină tot mai puțin spre uniformă

Poliția încă oferă avantaje clare:

• statut social solid
• stabilitate profesională pe termen lung
• posibilitatea pensionării anticipate, după 15 ani de activitate

Însă dezavantajele devin, pentru mulți tineri, mult mai puternice:

• admiterea cu probe sportive eliminatorii, bareme stricte și criterii psihologice riguroase
• program fix, disciplină militară, lipsa flexibilității
• salarii mai mici decât în alte domenii private
• condiții dificile de lucru: ture de noapte, expunere la violență, situații tensionate, responsabilitate ridicată

În plus, tot mai mulți dintre tinerii generației Z sunt atrași de promisiunea unor câștiguri rapide, cu efort minim și program lipsit de constrângeri – opusul a ceea ce presupune o carieră în poliție.

Admiterea de toamnă: aproape 900 de candidați pe 300 de locuri

892 de candidați s-au înscris, fără limită de vârstă, pentru admitere la Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, în sesiunea septembrie-decembrie 2025. Aceștia au de trecut prin probe medicale, fizice și scrise.

La proba fizică, testarea cuprinde:

• săritura în lungime de pe loc
• trecerea prin pas sărit peste saltea
• două rostogoliri succesive înainte, peste cap, pe saltea
• deplasarea în echilibru pe banca de gimnastică, dispusă în formă L, cu transport de greutăţi
• deplasare între şicane
• săritura în sprijin depărtat peste capra de gimnastică
• trecerea pe sub un obstacol marcat
• escaladarea unei lăzi de gimnastică
• transportul unui manechin prin târâre
• aruncarea mingii de handbal de pe loc la ţintă
• detentă pe verticală
• navetă 12 repetări x 20 de metri cu transport de jaloane

Pentru proba scrisă, candidații trebuie să aibă cunoștințe de limba română (vocabular, gramatică), de limbă străină (engleză sau franceză), pecum și cunoștințe de legislație.

După probele fizice eliminatorii, 523 de candidați, dintre care 474 băieți și 49 fete, au rămas în cursă. Concursul a ajuns sâmbătă la etapa de evaluare a cunoștințelor.

Inițial, școala clujeană scosese 300 de locuri la concurs, dar numărul a fost redus cu 50, pentru a integra candidații respinși de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, care au obținut note peste media minimă de admitere și au fost declarați „apt medical”.

Deficit de personal: o problemă națională, dar și europeană

Poliția Română se confruntă de ani buni cu un deficit de personal. Pensionările rapide, la care se adaugă lipsa unui flux constant de tineri care să intre și să rămână în sistem, accentuează criza.

Cauzele sunt aceleași ca în alte țări europene, unde unde autoritățile raportează dificultăți în recrutare, în menținerea personalului, dezinteresul tinerilor pentru cariera polițienească:

• salarii mai mici decât în sectorul privat
• stres major și risc ridicat
• imagine publică deteriorată
• competiție acerbă din partea altor profesii
• așteptările noii generații, care preferă câștiguri rapide și ușoare

Soluție temporară: încadrări directe, cursuri mai scurte, intrare rapidă în câmpul muncii

Pentru a compensa deficitul, Ministerul de Interne a organizat și concursuri cu încadrare directă, un sistem prin care noii angajați parcurg o pregătire mai scurtă și intră mai repede în operativ. Măsura rezolvă temporar lipsa de personal, dar nu atacă problema de fond: scăderea atractivității profesiei în rândul tinerilor.

foto: MAI