Cum era de Paște pe vremuri – evanghelia în opt limbi, un mesaj de sărbatori era trimis regelui

Sărbătoarea de Paște era marcată cu mult fast și pe vremuri. Din ziarele de altădată aflăm că Iuliu Hossu, Episcopul de Cluj-Gherla, a slujit pe 12 aprilie 1931, în noaptea Învierii, la catedrala din Cluj-Napoca. Aici evanghelia era citită în opt limbi. Era o tradiție ca un mesaj de Paște să fie trimis regelui, care mulțumea apoi pentru urările făcute.

Ziarul Curierul Creștin, care apărea la Gherla, anunța că o scrisoare a fost trimisă regelui, cu prilejul sărbătorii, și că acesta a răspuns mesajului.

„Pentru ziua luminată a învierii Domnului am prezentat în numele Veneratului Cler şi al poporului credincios
din Eparhie, Majestăţii Sale Regelui nostru Carol II, sentimentele noastre de credinţă şi loialitate şi călduroasele noastre urări de bine, cerându-i de la Atotputernicul darul şi lumina Învierii pentru a deschide cărările vieţii şi ale înălţării Neamului. 

La aceste urări de bine, Majestatea Sa a binevoit prea graţios a ne răspunde prin următoarele:

P. S. S. Iuliu Hossu
Episcopul Gherlei şi Clujului

Vă mulţumesc din tot sufletul pentru prea frumoasele urări de Paşti.
Carol

Gherla, la 18 Aprilie 1931″

***

Același ziar reda atmosfera de sărbătoare, atât la Gherla, cât și la Cluj-Napoca.

 

Sărbătoarea Paştilor in gremiu – Serviciile din săptămâna mare a Patimilor şi învierea Domnului la Cluj şi la Gherla

Sărbătoarea învierii Domnului şi anul acesta, ca în fiecare an, a fost sărbătorită în gremiu cu fastul obişnuit, deşi clerul gremial, la Paşti, a fost necesitat să se împartă în două părţi: o parte, în frunte cu Prea Sfinţia Sa era în Cluj, iar cealaltă parte a rămas la Gherla.

În întreaga săptămână a Patimilor, în Gherla, s-a celebrat zilnic sfânta Liturghie a Înainte Sfințitelor şi Orele canonice. Deosebită splendoare a avut Liturghia din Joia Mare, pontificată de Prea Sfinţia Sa Episcopul Iuliu, în cadrul căreia s-a sfinţit şi Sf. Mir.

Înainte de Liturghie au fost hirotoniţi întru lectori următorii clerici: Antoniu Huban, Ioan Pop (Leşu) şi  Gheorghe Zagrai din anul IV, Leontin Boca, Alexandru Chindriş, Izidor Horgoş, Ioan Ilieș, Vasile Mărieș, Augustin Moldovan, Liviu Mureşan, Emil Oprea şi Găvrilă Pop din anul III.

La Sfânta Liturghie s-au cuminecat un numeros grup de credincioşi, iar la sfârşitul Pontificatului s-a săvârşit emoţionanta slujbă a spălării picioarelor, reprezentând pe cei 12 Apostoli 12 clerici din Seminar, care la masă au fost oaspeţii Prea Sfinţitului Părinte Episcop.

In Sfânta şi Marea Vineri, după masă, a avut loc, tot sub pontificarea Prea Sfinţiei Sale, Prohodul Domnului nostru Isus Hristos. In cadrul jalnicei funcţiuni, Prea Sfinţia Sa a ţinut 0 grandioasă predică, vorbind în măiestrite culori despre taina Răscumpărării. „Calea lungă şi grea, plină de necazuri, suferinţe şi umiliri, începută în ieslea din Viflaim, se sfârşeşte aici pe muntele Golgota, pe lemnul Crucii. Mare taină este aceasta! Că Dumnezeu a suferit moartea cea mai ruşinoasă, este o taină ce nu o poate dezlega nici un înger şi nici om din lume… Şi pentru ce oare s-a lăsat Dumnezeu să fie omorât într-un chip aşa de îngrozitor? N-ar fi ştiut-o aceasta nimeni dacă n-ar fi dezlegat-o El însuşi: Aşa a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Său unul născut L-a dat, ca tot cel ce va crede întru Dânsul să nu piară. Iubirea, numai iubirea nemărginită faţă de oameni îndeamnă pe Domnul să îndure durerile şi patimile îngrozitoare ale morţii pe Cruce”.

In Sâmbăta mare, Excelenţa Sa Părintele Episcop Iuliu a plecat la Cluj — însoţit fiind de Reverendisimii Canonici Dr. Victor Bojor şi Dioniziu Vaida, de Clarisimii Dr. Grigore Strîmbu şi Dr. Virgil Bălibanu, profesori de Teologie şi Clarisimul Victor Dunca, secretar episcopal, pentru a continua acolo funcţiunile de la Paşti.

La Cluj funcţiunile arhiereşti încep cu ceremonialul Învierii ce a avut loc în biserica catedrală, la ora 12 noaptea, în faţa unui impozant număr de credincioşi, care în dangătul melodios al clopotelor, în mijlocul melodioaselor arii ale fanfarei militare şi în cântecele înălţătoare de „Hristos a Înviat”, au înconjurat Piaţa Unirii, parcurgând str. Regina Maria, Universităţii, Brătianu, Minoriților, dând ceremoniei caracterul ei înălţător.

Dimineaţa, I-a zi de Paşti, la ora 10 a început serviciul divin, Liturghia. Biserica arhiplină. A pontificat Excelenţa Sa Părintele Episcop Iuliu, înconjurat de Reverendisimii canonici Dr: Victor Bojor, Dioniziu Vaida şi Ion Agârbiceanu, Părintele Moldovan şi Pandrea, Păr. profesor Precup, Clarisimul Dunca şi diaconizând
Clarisimii Dr. Strîmbu şi Dr. Bălibanu.

Evanghelia a fost citită în 8 limbi: românește de Excelenţa Sa Părintele Episcop, în limba greacă de Reverendisimul Dr. V. Bojor, în latină de Reverendisimul I. Agârbiceanu, în franceză de Clarisimul V. Dunca, în italiană de Clarisimul Dr. Bălibanu, în germană de Reverendisimul D. Vaida, în engleză de Părintele-profesor Precup, în maghiară de Părintele Pandrea, încheind citirea iar în limba română Clarisimul Dr. Grigoriu Strîmbu.

După Evanghelie a urmat predica Excelenţei Sale Părintelui Episcop, vorbind despre marele dar al Învierii — dovada cea mai mare a nemărginitei iubiri, pe care Dumnezeu o are faţă de noi, încât şi-a dat morţii pe Cruce, pe unul născut Fiul Său.

La sfârşitul Sfintei Liturghii s-au făcut nouile promovări din sânul Veneratului Capitlu şi actul Instalării Reverendisimului Ion Agârbiceanu, noul canonic al Capitlului nostru. Excelenţa Sa, într-o cuvântare
ocazională, relevează meritele nepieritoare ale regretatului Vasile c. Pordea, care în tot timpul vieţii sale preoţeşti a fost un bun sfetnic al Scaunului Episcopal, împărţind cu Arhiereii atât zilele bune cât şi
zilele rele. După moartea regretatului Vasile c. Pordea, privirile Capitlului s-au îndreptat spre Reverendisim Frăţia Ta, activitatea căruia este chezăşie că va şti merge pe urmele antecesorului său în aceasta Corporaţiune.

A răspuns noul canonic Ion Agârbiceanu într-o cuvântare foarte frumoasă.

La ora 5 p.m. a avut loc Vecernia, pontificată de Excelenţa Sa Părintele Episcop, concelebrând aceiași preoţi ca la Liturghie şi citindu-se şi acum Sf. Evangelia în aceeaşi ordine, în opt limbi. Atât la Sf. Lifurghie, cât şi la Vecernie, a cântat corul „Reuniunei Corale”, sub conducerea Domnului Prof. Caranica.

În timp ce în Catedrala din Cluj, serviciile religioase de la Paşti au fost potitificate de Prea Sfinţia Sa, la Gherla în concatedrala de aici, învierea, Liturghia şi Vecernia din ziua I-a a Paştilor a fost pontificată de Ilustritatea Sa, Domnul Dr. Octavian Domide, prepozit capitular, vicar general episcopesc, concelebrând Reverendisimii Grigore Pop, canonic şi Ioan Coste, protopopul Gherlei, Mult Onoraţii David Deacu cassar diecezan şi Demetriu Cupșa actuar capitular şi Clarisimii Dr. Emilian Lemeni şi Dr.Simion Chişiu. Predica, cu obişnuita-i vervă oratorică, a ţinut-o Ilustritatea Sa Dr. O. Domide.

Curierul Creștin, Gherla 1 mai 1931