Garda de Mediu a dat amenzi de peste 1,4 milioane de lei pentru primăriile din Cluj. Ținta de reciclare de 55%, imposibil de atins în multe comune, spun primarii

Aproape toate primăriile din județul Cluj au fost sancționate de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Cluj, pentru că nu au reușit să atingă ținta de 55% privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale. Cele mai multe probleme au fost constatate în mediul rural, unde primarii susțin că obiectivul este imposibil de realizat în condițiile actuale.

Potrivit unui răspuns pe acest subiect transmis de Garda de Mediu Cluj la data de 29 iulie 2026, în cadrul controlului tematic privind gestionarea deșeurilor municipale și starea de salubrizare a localităților, au fost verificate 79 de unități administrativ-teritoriale, din cele 81 existente în județ.

Rezultatele au arătat că gradul de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale variază între numai 0,04% și 31,98%, mult sub pragul minim de 55% prevăzut de legislația națională și europeană.

În urma verificărilor au fost aplicate 69 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 1.380.000 de lei, iar ADI ECO Metropolitan a fost sancționată cu încă 45.000 de lei, pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Conform legislației, autoritățile locale trebuie să atingă un nivel minim de 55% de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale generate, în special pentru hârtie, metal, plastic și sticlă provenite din gospodării sau din surse similare.

Pe lângă amenzi, Garda de Mediu a dispus și măsuri suplimentare privind îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor, inclusiv organizarea colectării separate pentru deșeurile textile și cele periculoase din deșeurile municipale, obligații introduse începând cu 1 ianuarie 2025.

Primarii: „Ținta de 55% este imposibil de atins”

Edilii din mai multe comune din zona Gherlei consideră însă că obiectivul impus nu reflectă realitatea din teren și spun că sancțiunile nu rezolvă problema.

La Țaga, primăria a fost amendată cu 20.000 de lei, ca și multe alte administrații locale, suma putând fi redusă la jumătate dacă este achitată în termen de 15 zile.

„Mută banii dintr-un buzunar în altul”, afirmă primarul Romulus Mîrza”, referindu-se la amendă și la faptul că banii pleacă din bugetul local și ajung în bugetul statului. Edilul spune că în comună, gradul de reciclare a fost de aproximativ 8-10%.

„Este și normal. Ambalajele produselor cumpărate în comună, de localnici sau de cei aflați în tranzit, sunt returnate în alte localități, la Gherla sau la Cluj. Cota de reciclare este stabilită de Supercom, în funcție de ceea ce colectează și reciclează. Ambalajele returnate prin sistemul RetuRO nici măcar nu sunt evidențiate în această statistică. Ținta de 55% este prea mare. În alte țări se discută despre 20-25%. Noi, prin Asociația Comunelor din România, am făcut demersuri pentru reducerea acestui procent, pentru că nu noi suntem vinovați că nu poate fi atins”, spune primarul.

O situație ceva mai bună există în comuna Sic, unde gradul de colectare a ajuns la aproximativ 20-30%, însă nici aici nu s-a evitat amenda. Primarul Ioan Sallai consideră că responsabilitatea este împărțită și critică modul în care funcționează actualul sistem de salubrizare.

„Noi am amplasat containere separate pentru fiecare tip de deșeu, dar dacă oamenii nu sunt obligați, aruncă totul la întâmplare. Mai grav este că operatorul ridică adesea deșeurile la grămadă și astfel se pierde tot efortul de colectare selectivă. Parcă sunt pe o mână cu Garda de Mediu. Înainte, când comuna gestiona direct serviciul de salubritate, oamenii învățaseră să sorteze. Acum foarte puțini mai fac acest lucru”, afirmă edilul.

La Mintiu Gherlii, gradul de reciclare raportat a fost de aproximativ 11%.

„Este imposibil să ajungem la 55%. Mulți locuitori returnează ambalajele la Gherla sau Dej, iar procentul apare în favoarea orașelor, nu al comunei. Investitorii care montează automate de returnare preferă localitățile mari, unde există trafic intens. Garda de Mediu nu ar trebui să vină doar cu amenzi, ci și cu soluții. Ar trebui sprijinită înființarea unor centre de colectare în toate comunele”, spune primarul Radu Cîmpan.

Orașele sunt avantajate de infrastructură

Situația este diferită în mediul urban, unde infrastructura pentru colectarea separată este mai bine dezvoltată, iar existența numeroaselor puncte de returnare a ambalajelor prin sistemul RetuRO contribuie semnificativ la creșterea cantităților reciclate.

La Gherla, de exemplu, potrivit datelor furnizate de administrația locală, în anul 2025 au fost colectate prin sistemul de garanție-returnare 3,7 milioane de ambalaje din plastic (99,4 tone), 2,4 milioane de ambalaje metalice (26,4 tone) și 1,5 milioane de ambalaje din sticlă (297 tone), cifre care ilustrează impactul pe care îl poate avea existența unei infrastructuri accesibile pentru populație.

Între obligații legale și realitatea din teren

Ținta de 55% nu reprezintă un simplu procent de deșeuri colectate selectiv, ci nivelul minim de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale impus de legislația europeană și transpus în legislația românească. Cu toate acestea, diferențele mari dintre mediul urban și cel rural ridică semne de întrebare cu privire la modul în care această obligație poate fi îndeplinită în lipsa unei infrastructuri uniforme de colectare și reciclare.

În timp ce Garda de Mediu susține că aplică legea și urmărește atingerea obiectivelor asumate de România în domeniul economiei circulare, primarii reclamă că sancțiunile financiare nu rezolvă lipsa centrelor de colectare, a automatelor pentru returnarea ambalajelor și a unor mecanisme care să contabilizeze corect deșeurile reciclate de locuitorii comunelor în afara localității de domiciliu. Rămâne de văzut dacă autoritățile centrale vor menține actualele ținte sau vor adapta modul de raportare și de finanțare astfel încât responsabilitatea reciclării să fie împărțită mai echitabil între administrațiile locale, operatorii de salubritate și infrastructura națională de colectare.

foto: arhiva