La patru luni de la interzicerea sălilor de jocuri de noroc, la Gherla a mai rămas una din 16. Reacții dure: „E ca pe vremea colectivizării”

La patru luni de la intrarea în vigoare a interdicției privind funcționarea sălilor de jocuri de noroc, în Gherla mai funcționează o singură astfel de locație, pe strada Bobâlna. Înainte de noile reglementări, în municipiu existau 16 săli de profil.

Decizia administrației locale a avut efecte și asupra angajaților. Potrivit administratorului unei rețele de săli de jocuri de noroc, 34 de persoane din Gherla și Dej, care lucrau în astfel de locații, au rămas fără loc de muncă și, până în prezent, nu au reușit să se angajeze.

Discuția privind autorizarea sau interzicerea sălilor de jocuri de noroc a căpătat o nouă dimensiune în 2026, după ce Guvernul a transferat către autoritățile locale responsabilitatea de a decide, prin regulamente proprii, dacă permit sau nu funcționarea acestor activități.

Până la începutul lunii august, 91 de orașe și comune din România, dintr-un total de aproape 3.200 de unități administrativ-teritoriale, adoptaseră hotărâri privind regimul jocurilor de noroc, potrivit unei analize citate de Profit.ro. Dintre acestea, 35 de consilii locale au decis interzicerea activităților de jocuri de noroc, în timp ce 55 au optat pentru permiterea lor, în anumite condiții. Printre localitățile care au ales să păstreze aceste activități se numără și municipii precum Oradea și Satu Mare.

Toate UAT-urile ar fi trebuit să adopte, până în luna aprilie, regulamentele privind autorizarea activităților de jocuri de noroc. Unele administrații locale s-au mișcat însă mai repede. Printre acestea s-au numărat Gherla și Dej, unde consiliile locale au decis interzicerea funcționării sălilor fizice.

La Cluj-Napoca, în schimb, subiectul se află încă în dezbatere publică. Operatorii din domeniu au invocat, între altele, taxa de viciu de 600 de euro pe an pe care o achită pentru fiecare aparat, susținând că banii nu ar fi fost utilizați pentru programe de educare și prevenire a dependenței de jocuri de noroc. În cadrul dezbaterilor din municipiu a fost pusă în discuție și eliminarea pokerului de pe lista activităților care ar urma să fie interzise.

Aproape jumătate din aparatele autorizate au dispărut

Noile reguli au produs efecte la nivelul întregii industrii. Numărul aparatelor de joc autorizate în România s-a redus semnificativ în 2026, ajungând la aproape jumătate din nivelul înregistrat în 2025.

Interzicerea sălilor fizice de jocuri de noroc, o inițiativă susținută la nivel național de USR, a generat o dispută intensă între susținătorii și opozanții măsurii.

Cei care contestă interdicțiile susțin că închiderea sălilor nu elimină fenomenul, ci îl împinge către mediul online și, în unele cazuri, către operatori ilegali. În această situație, argumentul este că statul ar putea pierde atât controlul asupra activității, cât și o mare parte din veniturile fiscale provenite din industria jocurilor de noroc.

De cealaltă parte, susținătorii interdicțiilor invocă efectele sociale ale dependenței de jocuri de noroc. În spațiul public au fost prezentate cazuri de familii ajunse în dificultate financiară din cauza datoriilor acumulate de jucători, dar și reclamații privind zgomotul și aglomerația provocate, în special pe timpul nopții, de sălile amplasate la parterul blocurilor de locuințe.

Patronii: „E ca pe vremea colectivizării”

Decizia de la Gherla și Dej i-a nemulțumit pe administratorii și patronii sălilor de jocuri de noroc, care consideră că au fost obligați să renunțe la o activitate care fusese legală timp de decenii.

„E ca pe vremea colectivizării, când comuniștii au venit și ți-au luat pământul și animalele din curte. Ceea ce era perfect legal de 35 de ani, acum a fost scos în afara legii. Ce siguranță mai ai să faci o afacere în aceste condiții în România?”, a declarat administratorul unei rețele de săli de profil.

Acesta susține că efectele se resimt nu doar în cazul proprietarilor de afaceri, ci și al angajaților care au lucrat ani sau chiar decenii în domeniu.

„Ne-am despărțit de angajați, dintre care unii lucrau de aproape 30 de ani, cu lacrimi. Îndemnul a fost să facă un curs de specializare și să lucreze de acasă, să nu își vândă timpul liber la nicio firmă”, a mai spus acesta.

În opinia sa, închiderea sălilor fizice nu va elimina jocurile de noroc, ci riscă să mute o parte dintre jucători către platforme ilegale.

„Acum o să funcționeze site-urile ilegale, din care statul n-o să pupe 1 leu. Iar noi o să trăim din venituri pasive, dăm spații în chirie”, a afirmat administratorul.

„Guvernul a omorât vaca care dădea lapte”

Industria jocurilor de noroc susține că măsurile adoptate de autorități au și consecințe asupra bugetului de stat. Unele estimări avansate de reprezentanții sectorului indică pierderi de aproximativ 320 de milioane de euro în numai cinci luni.

Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România a susținut, într-o analiză proprie, că interzicerea la nivel național a jocurilor tradiționale ar putea genera pierderi bugetare de peste 700 de milioane de euro anual și ar pune în pericol aproximativ 30.000 de locuri de muncă.

Cifrele sunt însă estimări formulate de industria jocurilor de noroc și nu reprezintă pierderi bugetare constatate oficial, precizează Știripesurse.ro.

La Gherla, efectele deciziei sunt deja vizibile: din cele 16 săli care funcționau înainte de intrarea în vigoare a interdicției, una singură a mai rămas deschisă. În paralel, zeci de angajați din Gherla și Dej și-au pierdut locurile de muncă.

Disputa privind locul pe care jocurile de noroc ar trebui să îl aibă în comunitățile din România este departe de a se fi încheiat, iar procesul de reglementare este unul în dinamică, cu măsuri diferite de la un loc la altul.