Meteoritul de la Mociu – un pietroi de 30 de tone deasupra Clujului

Pe 3 februarie 1882, la ora 16 dupa-amiaza, locuitorii din Gherla au fost martorii unui fenomen de o frumusete rara, dar infricosator in acelasi timp: pe cerul senin si clar a aparut un norisor, iar din el a izbucnit un fulger orientat catre sud-estul orasului. Au urmat tunete indelungate si o ploaie de meteoriti…

Nu se ştie să fi fost răniţi sau morţi atunci, în 1882, doar că boierii zonei i-au trimis pe ţărani să găsească cât mai multe bucăţi, pe care chiar le plăteau. N-a fost foarte greu să dea de bucatile de piatra cosmica, mai ales de cele mai mari, fiindcă era zăpadă la acea dată. Acestea au cazut pe o suprafata de 60-70 de kilometri patrati. Sute de bucati mici au fost gasite in localitatile Coasta, Visea, Tauseni, Barai, Vaida-Camaras, Palatca. La Mociu a fost gasit un pietroi urias, care cantarea 36 de kilograme. Alte bucati mai mari au mai fost gasite la Ghirisu Roman si Chesau.

Conform relatărilor vremii, fenomenele luminoase care au însoţit căderea din cosmos a bolovanului au putut fi observate din Slovacia până in Romania, fiind relatate observari la Craiova şi Braşov, iar zgomotul, similar cu huruitul sacadat al unei trăsuri pe un drum pietruit, a fost auzit până la Sibiu şi Topliţa.

Se mai spune că meteoritul a avut o strălucire orbitoare, ca a unui glob de foc, o culoare violetă şi că, după cădere, în urma sa a rămas o dâră alb-cenuşie.

Înainte sa loveasca pamantul, meteoritul a explodat in atmosfera de cateva ori si s-a spart în mii de bucati. În locul unde a căzut bucata uriasa s-a făcut un crater de o jumătate de metru! De pe distanţa a trei comune s-au adunat bucăţi”, isi mai aminteste un satean, din povestile locale. Omul pe al cărui pământ a căzut „piatra din stea” a vândut-o statului şi şi-a cumpărat pământ din banii primiţi, isi mai aminteste omul.

Relatări ale martorilor oculari

„Exact la ora 15.50, o minge de foc (meteorit) a explodat deasupra regiunii noastre, fenomen interesant ajuns în atenția locuitorilor din Gherla orașului nostru printr-un vuiet imens, înfundat, asemănător unui tunet, care a durat 2-8 minute. Meteoritul a apărut aproape de zenit, în partea de SE a cerului, complet senin, învăluit într-un nor de abur. Părăsind zenitul, dar din nou aproape de acesta, a dispărut în partea de NV a cerului, desfășurându-se ca o locomotivă cu aburi și lăsând în urmă un nor de fum care se ridica, care s-a disipat complet și a dispărut după 8-10 minute”, transmitea pentru ziarele din Cluj profesorul de gimnastică Lajos Mártonfi.

„Eram într-un birou și am auzit o bubuitură bruscă, asemănătoare unei împușcături de tun, care a răsunat atât de tare timp de 25-30 de secunde, încât nu numai că a făcut geamurile să vibreze, dar, după unii, și pământul s-a scuturat.  Nu am putut explica acest bubuit, am privit surprinși câteva secunde, apoi am deschis geamurile și am văzut oamenii ieșind în stradă. Am ieșit și noi în fugă și am văzut un nor de fum rostogolindu-se pe cerul, ușor spre sud-vest, la o altitudine de 4-500 de metri. Norul de fum a durat un sfert de oră. Apoi s-a stins și a dispărut treptat. Acea explozie trebuie să se fi produs la înălțime, bănuiesc din faptul că și alți observatori din oraș au văzut fumul în direcția sud-vest. Unii au crezut că au auzit un nou bubuit, mai mic, câteva minute mai târziu, după ce ecoul a încetat. Consider că acest fenomen a provenit de la explozia unei roci uriașe, care a căzut în vecinătatea orașului Gherla”, era o altă relatare a unui martor ocular.

Meteoritul de la Mociu s-a spart în peste 3000 de bucăți, dintre care cea mai mare bucata recuperată poate fi vazuta in prezent la Muzeul de Mineralogie din clădirea Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. Meteoritul Mocs (după denumirea in limba maghiară a localității) poate fi gasit într-un colț al muzeului, pe o măsuță de lemn, în spatele vitrinelor cu flori de mină și cuarțuri. Cel puțin trei rafturi găzduiesc rămășițe mai mici sau mai mari din piatra astrală a cărei prăbușire trebuie că i-a speriat groaznic pe sătenii din Jucu, Mociu și Pălatca, acum mai bine de 130 de ani.

Meteoritul pe mâna specialiștilor

Cercetătorii de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca au acordat o mare importanţă studierii meteoriţilor. “Aceştia sunt corpuri cereşti care provin din centura de asteroizi a planetelor Marte şi Jupiter. În România există două mari colecţii, la Muzeul UBB şi la Muzeul Vrancei. Meteoritul care a căzut în zona Mociu a constat în mii de fragmente şi se presupune că a avut 300 de kilograme. 30% dintre fragmente au fost recuperate şi există la Cluj”, a declarat cercetătorul Liviu Mircea. Din astru au fost recuperate in total 911 bucati, cantarind in total 174 de kilograme.

Răzvan Andrei, doctor în geologie şi specialist în meteoriţi, spune că meteoritul de la Mociu şi toţi ceilalţi meteoriţi pierd foarte mult din greutate după ce intră în atmosferă: „Când a intrat în atmosferă avea mult mai mult, pe puţin 30 de tone! El a pierdut 90-92% din masă la intrarea in atmosfera, cand s-au produs exploziile.

Specialistii in mineralogie din intreaga lumea au studiat si analizat meteoritul de la Mociu, pentru a-i determina compozitia. Acesta contine mineralele olivin 37.30%, hypersthene 29.44%, diopsid 4.68%, albit 6.66%, anorthit 1.70%, orthoclas 0.78%, apatit 0.50%, chromit 0.88%, ilmenit 0.33%, troilit 6.42%, nickel-fier 9.87%

Bucati din meteoritul de la Mociu sunt împrăştiate in prezent în peste 100 de muzee din toată lumea: Slovacia, Politia, Rusia, Statele Unite.

Insa la doi pasi de Gherla, la Muzeul de Mineralogie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, doritorii pot trai o senzatie unica: aceea de a atinge si „absorbi” energia astrala milenara acumulata in meteoritul de la Mociu!

surse: Monografia Gherlei, Szongott, 1902, ziarele Ziua de Cluj, Transilvania Reporter, Kelet; foto: cosmopoetry.ro, extremetech.com